Primul instrument AI dedicat personalizării tratamentului insuficienței cardiace, co-creat cu pacienți și specialiști din Europa, Africa și America de Sud

  • Cardiologie



Proiectul „Trustworthy Artificial Intelligence for Personalized Risk Assessment” (AI4HF) marchează un progres semnificativ în domeniul îngrijirii pacienților cu insuficiență cardiacă (IC), printr-o abordare colaborativă și interdisciplinară. Cu participarea activă a peste 200 de părți interesate, inclusiv cadre medicale, pacienți, cercetători și organizații de advocacy, din Europa, America de Sud și Africa, AI4HF urmărește co-crearea și validarea primului instrument de inteligență artificială (AI) dedicat personalizării tratamentului și managementului IC. Inițiativa pune accent pe dezvoltarea unei soluții etice, centrate pe nevoile reale ale pacientului și fundamentate pe dovezi clinice robuste.

IC este o afecțiune cronică în care inima nu mai poate pompa sângele eficient, ducând la oboseală, dificultăți de respirație și acumulare de lichid în organism. Peste 64 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de această boală, iar prevalența este în creștere, mai ales în rândul persoanelor vârstnice. Aproximativ 1%–3% din populația adultă din țările dezvoltate este afectată, însă după vârsta de 70 de ani acest procent depășește 10%, ajungând la peste 30% după 85 de ani. Datorită diversității cauzelor și a simptomelor care se suprapun, diagnosticul precoce și tratamentul optim rămân provocări majore.

abonare

Citește și: Ce impact are insuficiența cardiacă asupra pacientului?


În acest context, AI are potențialul de a transforma fundamental modul în care este gestionată această boală. Acest lucru este necesar, deoarece metodele tradiționale nu pot procesa volumul și varietatea mare de date generate de pacienții cu IC (dosare medicale electronice, imagistică, analize de laborator sau date de la dispozitive purtabile). AI poate integra și analiza aceste date complexe, identificând tipare subtile și relații ascunse, sprijinind astfel deciziile clinice în timp real.

Un element central al proiectului îl reprezintă grupurile locale de lucru formate din clinicieni și pacienți din cinci centre clinice din Olanda, Spania, Cehia, Tanzania și Peru. Aceste grupuri, alcătuite din medici specializați în tratarea IC și pacienți, au avut rolul de a evalua gradul de adaptare culturală și organizațională a materialelor dezvoltate în proiect și de a oferi feedback contextualizat. Concluziile au subliniat că nu există un „pacient tipic” cu IC, așadar fiecare caz este unic și necesită o abordare individualizată. Pacienții au nevoie un instrument capabil să ofere recomandări clare în cazul apariției unor simptome și să sugereze tratamentul optim, echilibrând beneficiile și efectele adverse.

În prezent, proiectul se află în cea de-a treia fază, în care se testează prima versiune a instrumentului, cu accent pe designul vizual și impactul asupra comunicării medic–pacient. Totodată, sunt analizate potențialele surse de bias care pot influența dezvoltarea și aplicarea AI în contexte clinice diferite. Rezultatele acestei etape sunt așteptate în toamna anului 2025 și vor fi esențiale pentru validarea unei soluții inovatoare, dar și incluzive, pentru tratamentul uneia dintre cele mai presante probleme de sănătate publică la nivel global.

Citește și: