STUDIU. O aplicație care analizează limbajul poate identifica precoce cazurile de insuficiență cardiacă decompensată, prevenind spitalizările
Conform unui studiu prezentat în cadrul evenimentului Heart Failure 2022, congres științific al Societății Europene de Cardiologie, aplicația HearO poate determina precoce cazurile de insuficiență cardiacă în care există risc de evoluție nefavorabilă cu o acuratețe de 80%. HearO monitorizează schimbările din voce ale pacienților, indicând prezența fluidului la nivel pulmonar și alertând pacientul cu până la 21 de zile înainte de a fi necesară spitalizarea.
HearO a demonstrat într-un studiu anterior faptul că poate identifica prezența fluidului pulmonar cu mare precizie, în rândul pacienților cu insuficiență cardiacă acută, internați în spital. Studiul prezent, din cadrul Heart Failure 2022, a analizat numai capacitatea aplicației de a prezice înrăutățirea simptomelor și nevoia de internare în spital, prin simpla monitorizare a pacienților de acasă.
„Standardul actual de tratament nu este suficient de bun pentru a menține pacienții cu insuficiență cardiacă în afara spitalului. În viitor, analiza vocală, alături de alte informații clinice, vor putea fi folosite pentru modificarea tratamentelor înainte ca situația pacientului să se înrăutățească, astfel putând fi evitate spitalizările” – afirmă autorul studiului Prof. William Abraham, The Ohio State University, US.
Conform autorului studiului, rata de succes a monitorizării clasice pentru depistarea congestiei pulmonare a pacienților cu insuficiență cardiacă (cântărirea zilnică) este de numai 10-20%. O aplicație de tipul HearO nu numai că ar crește semnificativ capacitatea de depistare a pacienților cu suficient timp înainte de a necesita spitalizare, ci ar facilita în același timp întreg procesul de monitorizare.
Desfășurarea studiului
În cercetare au fost incluși 180 de pacienți cu insuficiență cardiacă. În etapa inițială a studiului aceștia au fost nevoiți să înregistreze o serie de 5 propoziții prin intermediul aplicației de analiză a vocii. Pe întreaga durată a studiului, în fiecare dimineață timp de 512 zile, pacienții înregistrau aceleași propoziții ca la început. Aplicația analiza ulterior înregistrările zilnice și le compara cu înregistrările inițiale, alertând specialiștii în momentul în care depista o modificare în vocea utilizatorului.
În cazul în care era depistată vreo modificare vocală, aplicația nu numai că alerta utilizatorul și specialiștii, ci continua să ofere câte o alertă în fiecare zi până în momentul în care avea să se petreacă evenimentul cardiovascular. În total au fost înregistrate 49 de evenimente asociate insuficienței cardiace, 80% dintre acestea fiind prezise de către aplicație. În medie, alertele au fost generate cu 21 de zile înainte de înrăutățirea simptomelor. În cadrul studiului s-au înregistrat și alerte fals-pozitive, însă numărul acestora a fost redus (aproximativ 2-3 alerte fals-pozitive pe an).
„Creșterea în greutate și alte simptome apar mult prea târziu ca intervențiile medicale să poată ține pacienții în afara spitalului. În acest studiu medicii nu au dat curs alertelor, din moment ce scopul a fost să determinăm capacitatea de diagnostic a aplicației. În viața reală, notificările sunt trimise direct specialistului pentru a se lua măsuri imediate” – continuă Prof. Abraham.
Dispozitivele digitale utilizate în medicină aduc serviciile medicale de specialitate mai aproape de casa pacientului
Ultimii ani au subliniat cât de importantă este facilitarea accesului la serviciile medicale de specialitate și ce rol poate juca tehnologia actuală în acest proces. Un exemplu este utilizarea smartwatch-urilor pentru detectarea și monitorizarea la distanță a cazurilor de insuficiență cardiacă. Tot în contextul monitorizării la distanță a pacienților cu afecțiuni cardiovasculare se încadrează și interpretarea rezultatelor EKG cu ajutorul algoritmilor bazați pe inteligență artificială Aceștia pot facilita detectarea precoce a cazurilor de cardiomiopatie hipertrofică obstructivă.
În ceea ce privește datele medicale și împărtășirea acestora cu specialiștii din domeniul sănătății, pacienții preferă să ofere informații sensibile mai degrabă prin intermediul unei aplicații digitale decât discutând direct cu aceștia. Acesta este rezultatul unui studiu publicat în JAMA Network Open unde s-a utilizat o aplicație mobilă care asistă screeningul pentru cancerul colorectal și care include întrebări suplimentare de screening pentru depresie, violență domestică și riscul de cădere.
Citește și:
- FDA aprobă aplicația StrivePD, utilizată împreună cu Apple Watch, pentru monitorizarea bolii Parkinson
- STUDIU. O aplicație mobilă ar putea depista semne precoce ale afecțiunilor neurocognitive, precum boala Alzheimer
- Spațiul European de Date pentru Sănătate. Care sunt principiile de utilizare a datelor și cum va schimba EHDS domeniul sănătății?