Ritmul digitalizării sistemului de sănătate din România ar putea încetini realizarea țintelor UE pentru 2030
Conform raportului anual privind „Starea evoluției deceniului digital” (septembrie 2023), prin care Comisia Europeană s-a angajat să monitorizeze progresul transformării digitale a serviciilor din UE, deși România derulează acțiuni în domeniul transformării digitale, rezultatele rămân mult sub nivelul mediei UE, ceea ce reprezintă un risc pentru realizarea colectivă a țintelor UE 2030.
Potrivit documentului, România are cea mai bună infrastructură de transmitere a datelor prin fibră optică din UE și un număr mare de licențiați în IT. Cu toate acestea, se poziționează mult sub media europeană la alți indicatori precum digitalizarea serviciilor. Totodată, puține persoane depășesc competențele digitale de bază, iar acoperirea 5G este slabă.
Raportul mai notează că măsurile luate, beneficiază de susținerea financiară prin PNRR și se referă la majoritatea dimensiunilor de dezvoltare digitală, de la e-guvernare, și până la capitalul uman și afaceri. Strategia de Securitate Cibernetică în perioada 2022-2027, adoptată de România anul trecut, precum și planul de acțiune pot fi instrumente importante în monitorizarea progresului digital, mai notează Raportul.
Concluzia este că, pentru a atinge obiectivele UE 2030, autoritățile române și toate părțile interesate trebuie să facă eforturi susținute pentru a reduce aceste decalaje importante.
De aproape 15 ani, România are o experiență dificilă cu informatizarea sistemului său medical. Informatizarea Sănătății a costat 173 de milioane de euro, fără TVA, și a presupus mai multe componente: sistemul informatic unic integrat -SIUI- rețeta electronică, cardul electronic de sănătate și dosarul electronic de sănătate. Niciuna dintre aceste componente nu funcționează așa cum ar trebui în acest moment, lucru semnalat sistematic mai ales de reprezentanții medicilor de familie, dar nu doar de ei.
SIUI – cea mai importantă componentă din sistem care ține evidența plătitorilor de contribuții, gestiunea Fondului Național de Asigurări de Sănătate, a furnizorilor de servicii aflați în relație contractuală cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate – și care a costat aproape 125 de milioane de euro, fără TVA – are dese întreruperi în funcționare și nu de puține ori indică date greșite sau întârziate despre asigurați. Aceasta pentru că și alte instituții ale statului, mai mult sau mai puțin informatizate, furnizează date alterate, au declarat autoritățile din Sănătate. Celelalte componente din sistem preiau pe principiul bulgărelui de zăpadă problemele SIUI, restricționând accesul pacienților la servicii medicale.
În februarie anul acesta, Ministerul Sănătății a anunțat o nouă infuzie financiară în sistemul informatic al CNAS în valoare de 100 de milioane de euro. Banii ar urma să fie cheltuiți pentru garantarea unei securități cibernetice crescute, pentru digitalizarea CNAS și pentru optimizarea noii Platforme Informatice pentru Asigurările de Sănătate – PIAS.
Anunțul a venit la câteva zile după ce 62 de spitale au fost țintele unor atacuri cibernetice fără precedent în România.
La noua platformă PIAS, au dat asigurări autoritățile, vor fi conectați peste 25.000 de furnizori de servicii medicale – spitale, ambulatorii, medici de familie, farmacii, furnizori de dispozitive medicale, precum și cei care furnizează servicii medicale de îngrijire la domiciliu. Al treilea trimestru din 2025 a fost avansat ca termen până la care sistemul informatic al asigurărilor din sănătate va fi complet transformat digital.
Această finanțare ridică la 200 de milioane de euro investiții directe în digitalizarea Sănătății, după digitalizarea instituțiilor sanitare aflate în subordinea MS, dar și digitalizarea proprie a aparatului ministerial, au mai spus reprezentanții Ministerului.
În total, au adăugat aceștia, prin PNRR și fonduri europene vor fi investiți în digitalizarea Sănătății din România, peste 400 de milioane de euro. Pasul următor și foarte important pe care România îl are de făcut este alinierea sistemului medical digital la standardele Comisiei Europene pentru conectarea la Spațiul European Digital.
În cadrul reuniunii eHealth care a avut loc la finalul lunii noiembrie 2023, au fost prezentate planurile de acțiune pentru digitalizarea sistemului de sănătate – dezvoltarea infrastructurii digitale la nivelul spitalelor, prescripția digitală și dosarul electronic al pacientului se află printre prioritățile majore, dar și interoperabilitatea sistemelor digitale, atât la nivelul României, cât și al statelor membre ale UE.
Cu această ocazie au fost adoptate ghidurile de finanțare în statele membre pentru realizarea de sisteme digitale comune. Acestea ar include rezultatele de laborator, investigațiile imagistice și fișele de externare.
Rețeaua eHealth este un concept mai vechi organizat la nivelul UE în conformitate cu Directiva 2011/24/EU care se referă la drepturile pacienților în cadrul îngrijirii transfrontaliere. Până în 2007, eHealth cuprindea zonele din domeniul sănătății aflate sub incidența IT: telemedicina, imagistica și programe de IT folosite mai mult în administrație și cele cu aplicabilitate relativă în mediul clinic. De asemenea, dosarele de sănătate ale pacienților și rețetele electronice.
După 2007, domeniul informațional a intrat în expansiune, iar acum rețeaua europeană include printre altele și comunități online, monitorizarea pacienților aflați la distanță, comunități de cercetare, rezultate ale medicinei de precizie și personalizate, baze de date din sănătate.
Citește și:
- Drepturile digitale în UE: Care sunt și cum se reflectă în viața de zi cu zi?
- Spațiul European al Datelor de Sănătate: Consiliul și Parlamentul ajung la un acord
- Starea sănătății în UE 2023. Ce profil de țară are România