Drepturile digitale în UE: Care sunt și cum se reflectă în viața de zi cu zi?

• Medicina digitală

Redacția
19 martie 2024
Citit de 79 ori.

Transformarea digitală a societății, intensificată de pandemia de COVID-19, a extins peisajul amenințărilor și a adus noi provocări. Aceste provocări au nevoie de răspunsuri adaptate la realitate și, deopotrivă, de rezolvări inovatoare. Numărul atacurilor cibernetice continuă să crească și sunt tot mai sofisticate. Amenințările vin atât din interiorul, cât și din afara UE. Cât de pregătită este Uniunea să facă față noului context și, la rândul ei, România?

Societatea este din ce în ce mai digitalizată. Avem la îndemână tehnologii care comprimă timpul, ne aduc tot mai aproape unii de alții, care ne ușurează învățarea, comunicarea și accesul și, implicit, calitatea vieții. Dar toate acestea vin împreună cu o serie de riscuri pe care trebuie să învățăm să le gestionăm.

Oamenii trebuie să se afle în centrul acestei lumi din ce în ce mai digitalizate, atrag atenția demnitarii europeni. Aceștia au adoptat în decembrie 2022 „Declarația privind drepturile și principiile digitale”, document semnat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, și de premierul ceh Petr Fiala (Cehia deținea președinția prin rotație a Consiliului UE).

Documentul face parte din ceea ce instituțiile de la Bruxelles au numit „ADN-ul digital” al Blocului. „Această declarație arată clar că drepturile pe care le avem offline, le avem și online”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă a Comisiei O Europă pregătită pentru era digitală, departament care și-a propus consolidarea suveranității digitale a Europei și stabilirea propriilor standarde, cu un accent clar pe date, tehnologie și infrastructură.

Ce înseamnă declarația pentru întreprinderile și cetățenii UE?

Declarația cuprinde șase capitole care urmăresc să ghideze factorii de decizie și companiile care lucrează în noile tehnologii, în special, precum și să scoată în evidență drepturile pe care cetățenii europeni se pot aștepta să le aibă în mediul online. Iată câteva dintre acestea:

• Incluziunea prin conectivitate, educație digitală, formare și competențe, condiții de muncă echitabile și echitabile și acces la serviciile publice digitale;
• Reafirmarea importanței libertății de alegere și a unui mediu digital echitabil;
• Încurajarea participării în spațiul public digital;
• Creșterea siguranței, securității și împuternicirii în mediul digital, în special pentru tineri;
• Promovarea durabilității.

Principiile-cheie în transformarea digitală conținute în declarație plasează în centrul său oamenii și drepturile lor, sprijinirea solidarității și a incluziunii, asigurarea libertății de alegere online, promovarea participării la spațiul public digital, creșterea siguranței, a securității și a responsabilizării indivizilor, precum și promovarea sustenabilității viitorului digital. Aceste drepturi și principii ar trebui să însoțească oamenii din UE în viața lor de zi cu zi. Toți ar trebui să aibă acces la conexiune digitală de mare viteză pretutindeni, la săli de clasă bine echipate și la profesori calificați în domeniul digital. Totodată, acces fără probleme la serviciile publice, la un mediu digital sigur pentru copii și la obținerea de informații ușor de înțeles. În plus, ar trebui să cunoască impactul tehnologiei asupra mediului, să poată controla modul în care le sunt utilizate datele personale și partajarea lor.

Promovarea și punerea în aplicare a principiilor stabilite în declarație reprezintă un angajament politic și o responsabilitate comună atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor-membre, în cadrul competenţele lor respective.

Busola digitală a UE

Declarația vine să consolideze strategia UE în așa-numitul deceniu digital care începe cu 2021. Astfel, până în 2030, politica Blocului Comunitar va urmări patru direcții:

1. Cetățeni cu calificare digitală și profesioniști digitali cu înaltă calificare; Până în 2030, cel puțin 80 % dintre adulți ar trebui să aibă competențe digitale de bază și ar trebui să existe 20 de milioane de specialiști TIC, angajați în UE. De asemenea, ar trebui ca prezența femeilor în aceste locuri de muncă să crească;
2. Infrastructuri digitale sigure, performante și durabile; Până în 2030, toate gospodăriile din UE ar trebui să aibă conectivitate rapidă. Toate zonele populate ar trebui să fie acoperite de tehnologia 5G; producția de semiconductori de ultimă oră și durabilă în Europa ar trebui să reprezinte 20% din producția mondială. Europa ar trebui să aibă primul computer cuantic;
3. Transformarea digitală a afacerilor; Până în 2030, trei din patru companii ar trebui să utilizeze servicii de cloud computing, big data și inteligență artificială; peste 90% dintre IMM-uri ar trebui să atingă cel puțin nivelul de bază al intensității digitale; iar numărul de start-up-uri de succes în domeniu din UE ar trebui să se dubleze;
4. Digitalizarea serviciilor publice; Până în 2030, toate serviciile publice cheie ar trebui să fie disponibile online; toți cetățenii vor avea acces la dosarele lor medicale electronice; iar 80% cetățeni ar trebui să aibă o identitate electronică.

Monitorizare anuală

Pentru a se asigura că Declarația mai sus citată va avea efecte concrete pe teren, Comisia s-a angajat să monitorizeze progresele și să facă recomandări pentru acțiuni printr-un raport anual privind „Starea evoluției deceniului digital”. Primul raport de evaluare a fost publicat la finalul lunii septembrie 2023.

Raportul arată că deși România derulează acțiuni în domeniul transformării digitale, rezultatele rămân mult sub nivelul mediei UE, ceea ce reprezintă un risc pentru realizarea colectivă a țintelor UE 2030. Potrivit documentului, România are cea mai bună infrastructură de transmitere a datelor prin fibră optică din UE și un număr mare de licențiați în IT. Cu toate acestea, se poziționează mult sub media europeană la alți indicatori precum digitalizarea serviciilor. Totodată, puține persoane depășesc competențele digitale de bază, iar acoperirea 5G este slabă.

Raportul mai notează că măsurile luate, beneficiază de susținerea financiară prin PNRR și se referă la majoritatea dimensiunilor de dezvoltare digitală, de la e-guvernare, și până la capitalul uman și afaceri. Strategia de Securitate Cibernetică în perioada 2022-2027, adoptată de România anul trecut, precum și planul de acțiune pot fi instrumente importante în monitorizarea progresului digital, mai notează Raportul.

Concluzia este că, pentru a atinge obiectivele UE 2030, autoritățile române și toate părțile interesate trebuie să facă eforturi susținute pentru a reduce aceste decalaje importante.

Viitorul digital al Europei și sănătatea

Strategia digitală a UE urmărește totodată să folosească tehnologia pentru a ajuta Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. În context, emisiile de dioxid de carbon ale sectorului digital trebuie reduse, dând cetățenilor mai multe posibilități de a-și controla și de a-și proteja mai bine datele. De asemenea, va crea un „spațiu european al datelor privind sănătatea” pentru a susține cercetarea, diagnosticarea și tratarea atent orientate, va combate dezinformarea online și va promova un conținut media diversificat și de încredere.

Una dintre realizările Comisiei a fost redactarea, în mai 2022, a regulamentului de instituire a spațiului european al datelor privind sănătatea (EHDS). Este constituit din standarde, practici, norme comune, infrastructuri și metodologii comune. Acest sistem de organizare transnațională își propune să le ofere cetățenilor mai multe căi de a acționa, prin acordarea dreptului la accesul digital al datelor lor electronice de sănătate și controlul asupra acestora, la nivel național și european.

De asemenea, spațiul european asigură libera circulație a cetățenilor și promovarea unei piețe unice autentice pentru sistemele de dosare electronice de sănătate, dispozitivele medicale relevante și sistemele AI cu risc ridicat (utilizarea primară a datelor).

Statele membre au prevăzut în buget 12 miliarde de euro pentru investiții în sănătatea digitală în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Fondul european de dezvoltare regională și InvestEU oferă noi oportunități de investiții.

În plus, Comisia va pune la dispoziție peste 810 milioane euro pentru a sprijini EHDS. 280 de milioane euro vor fi disponibile în cadrul programului EU4Health, iar restul va fi finanțat prin programul Europa digitală, Mecanismul pentru interconectarea Europei și Orizont Europa.

Citește și:

• #BiotechWeek2020. Prof. Dr. Henrique Martins, lider în sisteme digitale de sănătate: „Digitalizarea medicinei necesită investiții semnificative, voință politică și viziune”
• STUDIU. Pacienții preferă dezvăluirea informațiilor sensibile despre starea de sănătate și mediul în care locuiesc prin intermediul soluțiilor digitale
• Telemedicina, una dintre lecțiile pandemiei Covid-19 pe care încă nu am învățat-o în România