Scala FFSAS, primul instrument care măsoară dependența de dulciuri, ar putea informa strategiile de prevenție personalizată
Un studiu recent, publicat în Nutrients, arată că dificultatea de a renunța la dulciuri nu este doar o chestiune de voință, ci poate ascunde un comportament de tip adictiv, asemănător cu dependența de alcool sau nicotină. Pentru a înțelege mai bine acest fenomen, cercetătorii din Polonia au creat instrumentul FitMIND Foundation Sweets Addiction Scale (FFSAS).
Această cercetare, realizată pe 344 de adulți, apare într-un context important: în Polonia, la fel ca în multe alte țări, consumul de alimente ultraprocesate și zaharuri adăugate a crescut semnificativ în ultimii ani. Aceste alimente, bogate în zahăr, grăsimi și aditivi, dar sărace în fibre și nutrienți, sunt asociate cu un risc crescut de obezitate, diabet de tip 2, boli hepatice și cardiovasculare. Mai mult, studiile recente arată că dulciurile pot activa zone din creier legate de recompensă și plăcere, ceea ce duce la comportamente compulsive. Aceste efecte nu se opresc la nivel fizic: s-a observat și o legătură între consumul ridicat de zahăr și probleme emoționale, cum ar fi anxietatea, depresia, iritabilitatea și tulburările de somn.
Citește și: STUDIU. Consumul ridicat de zahăr zilnic crește cu până la 30% riscul de a dezvolta depresie
a fost dezvoltată de experții Fundației FitMIND, o echipă de psihologi și nutriționiști care lucrează cu persoane care se confruntă cu tulburări de alimentație. Instrumentul a fost adaptat cultural și validat de 11 specialiști. Acesta măsoară trei componente importante: comportamentele (cât de des și cât de mult consumă), emoțiile (vinovăție, rușine, neputință) și gândurile asociate (dorința de a reduce consumul, dar imposibilitatea de a o face). Rezultatele au arătat că aproape două treimi dintre participanți se consideră dependenți de dulciuri, iar o treime mănâncă dulciuri de mai multe ori pe zi. Cei cu scoruri ridicate la test au raportat emoții negative zilnice și cicluri repetitive de intenții nerealizate.
Studiul atrage atenția asupra faptului că relația cu dulciurile nu este doar o preferință alimentară, ci poate deveni o sursă de suferință psihologică și fizică. În lipsa unor instrumente de evaluare clare, aceste probleme pot trece neobservate în consultațiile medicale obișnuite. FFSAS oferă un prim pas în direcția identificării acestor comportamente la timp, iar autorii lucrează deja la o versiune scurtă a scalei, care să poată fi folosită în cabinete medicale, școli sau integrată în aplicații de sănătate. Pe termen lung, un astfel de instrument ar putea contribui la dezvoltarea unor strategii de prevenție personalizate, menite să reducă impactul negativ al alimentelor ultraprocesate asupra sănătății publice.
Citește și:
- STUDIU. Consumul de zahăr la tineri este în scădere, însă rămâne peste limitele recomandate de OMS
- STUDIU. Reducerea aportului de zahăr în primele 1000 de zile de viață scade cu până la 35% riscul de diabet zaharat și hipertensiune arterială
- STUDIU. 98% dintre copiii cu vârste între 1 și 4 ani și 60% dintre sugari consumă zilnic alimente care conțin zahăr adăugat