SNS 2022-2030. Prima arie de intervenție – sănătatea publică: reducerea deceselor evitabile și creșterea calității vieții prin programe de educație și prevenție

  • Sănătatea românilor



Actuala Strategie Națională de Sănătate „Împreună pentru sănătate”, elaborată de Ministerul Sănătății și gândită pentru perioada 2022-2030, își propune să schimbe starea de fapt, deplasând accentul pe sănătatea cetățeanului privit ca o persoană cu nevoi multidimenisonale și nu ca un simplu pacient, cum a fost cazul în precedenta strategie. Accesează Strategia Națională de Sănătate 2022-2030: Cum va arăta sănătatea românilor în următorii ani?

Reformele din ultimii ani și pandemia de COVID-19 au pus în evidență capacitatea redusă a sistemului de sănătate publică de a răspunde nevoilor și așteptărilor cetățenilor, precum și profesioniștilor din sănătate. Strategia Națională de Sănătate propune obiective generale și specifice care redefinesc rolul sistemului de sănătate publică astfel:

abonare

OG 1 – Sustenabilitate și reziliență a sistemului

În ultimii 30 de ani, sistemul a fost subfinanțat și depopulat masiv de profesioniști. Cei care au rămas au un grad ridicat de demotivare, epuizare și insatisfacție profesională. Birocrația administrativă, lipsa unui sistem informațional adecvat de colectare și raportare a datelor, utilizarea fără posibilitatea de predicție a surselor de finanțare, concentrarea pe finanțarea programelor de sănătate în detrimentul monitorizării rezultatelor au creeat disfuncții majore. În plus, lipsa reglementărilor legale și utilizarea precară a resurselor umane la nivel local a făcut ca sănătatea comunității, mai ales în perioadele de criză, să aibă de suferit.

În aceste condiții, Strategia stabilește ca ținte pentru 2030 crearea unui sistem informațional de sănătate integrat care să furnizeze regulat rapoarte pentru documentarea politicilor de sănătate; creșterea cu mai mult de 50% a resurselor umane și diversificarea competențelor acestora, precum și încheierea – pentru o cincime dintre autoritățile locale – a unor parteneriate cu DSP-urile pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației.

OG 2 – Creșterea calității vieții

Un număr mic de boli cronice netransmisibile au cel mai mare impact asupra mortalității evitabile – peste 75% dintre decesele înregistrate anual în România – și dizabilității. Tot ele plasează România printre țările cu cea mai mică speranță de viață, comparativ cu celelalte țări ale UE. Am ajuns aici pentru că rețelele de servicii de prevenție au fost distruse, iar liderii politici nu au înțeles importanța unor politici axate pe prevenție. În plus, educația pentru sănătate s-a făcut doar punctual, cu mesaje de multe ori ambigue.

În aceste condiții, Strategia propune o abordare inteligentă și coordonată a educației pentru sănătate incluzând aici învățarea de comportamente sănătoase la nivelul întregii societăți, cu susținere financiară și instituțională. Una dintre ținte este aceea ca educația pentru sănătate să ajungă până în 2030 în curricula școlară ca disciplină obligatorie. În plus, minimum 75% din populația de copii și adolescenți să fie învățată privitor la comportamentele sănătoase, iar pentru minimum 50% din populația eligibilă să îi fie furnizate intervenții de depistare precoce și screening pentru problemele majore de sănătate pentru care sunt dovezi. Totodată, se preconizează scăderea cu 5% față de 2022 a incidenței și a mortalității evitabile, pentru principalele probleme de sănătate publică cu impact major în dizabilitate și mortalitate evitabilă care pot fi depistate precoce.

OG 3 – Reducerea mortalității asociată bolilor transmisibile

Subfinanțarea cronică, achiziția deficitară de vaccinuri și medicamente, managementul defectuos al programelor naționale de sănătate publică, sistemul punitiv de raportare a IAAM și managementul clinic deficitar al acestora, precum și capacitatea slabă de răspuns la campaniile antivaccinare sunt doar câteva motive pentru care s-a ajuns la rezultate îngrijorătoare referitoare la acoperirea vaccinală, incidența tuberculozei și a hepatitelor virale, precum și a HIV/SIDA.

Strategia stabilește ca obiective de atins până în 2030 acoperirea vaccinală peste 90% la toate vaccinurile incluse în programul național de imunizare și 70% pentru vaccinarea grupelor la risc, pentru bolile prevenibile prin vaccinare; echipe multidisciplinare de control a IAAM în fiecare spital și declararea fără sancțiuni a acestor infecții; precum și scăderea cu 5% față de 2022 a incidenței și a mortalității asociate TB, HIV/SIDA, HVB, HVC.

Citește și: