Spitalul Viitorului în România: etapele necesare pentru digitalizarea sistemului de sănătate
În ultimii ani avansurile tehnologice au crescut exponențial, în prezent fiind folosite peste 500.000 de dispozitive medicale în scopul prevenției, diagnosticului și tratamentului diverselor afecțiuni.
Totuși, integrarea digitalizării și a inteligenței artificiale în practica medicală nu este un fenomen care poate fi realizat pe loc. Întreg procesul necesită timp alături de un plan bine pus la punct care să cuprindă setarea tuturor priorităților precum și gestionarea bugetului și a resurselor umane.
În cadrul Simpozionului „Spitalul viitorului în România”, specialiști din întreaga lume au dezbătut ideile și etapele care stau la baza clădirii unui spital modern, a unui „turn de control”, în care tehnologia se află în strânsă legătură atât cu medicii cât și cu pacienții.
„Trebuie să fii foarte specific în legătură cu ceea ce vrei să obții, deoarece un sistem medical nu poate fi schimbat peste noapte” – afirmă Maarten Akkerman, Vicepreședinte Value-Based Healthcare Europe Middle East & Africa (EMEA), Medtronic
Principalii pași care trebuie urmați în acest scop sunt setarea unui obiectiv central și identificarea elementelor prin care acesta poate fi îndeplinit – dezvoltarea sistemelor informatice, implementarea programelor de telemedicină și teleasistență, centralizarea datelor pacienților sub o structură de tipul BigData, utilizarea dispozitivelor medicale pentru monitorizarea la distanță etc.
Sisteme informatice de sănătate
Clădite în jurul pacientului, sistemele informatice de sănătate sunt privite drept fundația integrării tehnologiei în medicină. Acestea au rolul de a eficientiza calitatea serviciilor medicale, asigurând îmbunătățirea comunicării și a colaborării medicilor, normalizarea datelor și a informațiilor medicale, precum și controlul și centralizarea acestora.
„Adoptarea tehnologiei și controlul datelor asigură medicilor informații despre starea de sănătate a pacienților, în timp real – fapt care poate face cu adevărat diferența” – subliniază Lorenzo Pengo, Director al Healthcare Central Ester Europe – Microsoft Corporation
Implementarea unui astfel de sistem asigură accesul în timp real la datele pacienților, formând în acest fel o conexiune constantă medic – pacient. Mai mult decât atât, sistematizarea și controlul acestor informații, precum și realizarea bazelor de date, reprezintă un pas important către personalizarea tratamentelor pacienților în diverse afecțiuni.
Telemedicină și teleasistență
În România conceptul de telemedicină a început să devină vizibil începând cu anul 2003, când a fost introdus primul sistem de telemedicină de urgență pe ambulanțele SMURD. Acesta permite interacțiunea de la distanță a medicilor cu pacienții aflați în situații de urgență și personalul de la fața locului.
„Telemedicina reprezintă o soluție viitoare pentru multe probleme legate de gestionarea situațiilor de urgență, motiv pentru care ideea dezvoltării unui sistem de telemedicină trebuie să fie bine pusă la punct” – afirmă Raed Arafat, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Interne
Un astfel de sistem are ca rezultat îmbunătățirea comunicării dintre spitale precum și a schimbului de informații în timp real, fapte care conduc la creșterea șanselor de supraviețuire a pacienților. În acest fel, spitalul devine un „turn de control” care poate gestiona modul de desfășurare al diverselor intervenții.
Inteligență artificială
Integrarea inteligenței artificiale în dispozitivele cu uz medical este de un real ajutor atât la nivel de screening, cât și în ceea ce privește tratamentul pacienților. În 2018 FDA a aprobat un total de 106 dispozitive medicale, 12 dintre acestea fiind bazate pe inteligență artificială. Cele mai importante astfel de device-uri se găsesc detaliate în acest articol.
Utilizarea acestora pentru monitorizarea parametrilor vitali ai pacienților asigură un screening constant și pot alerta medicul în legătură cu apariția diverselor anormalități, fără ca persoana să fie nevoită să meargă la spital. De asemenea, algoritmii de inteligență artificială care stau la baza acestor dispozitive colectează informațiile medicale și ajută la crearea bazelor de date concentrate pe pacient.
Avantajele digitalizării și adoptării tehnologiei în practica medicală sunt multiple, printre acestea numărându-se:
- Reducerea costurilor serviciilor medicale;
- Reducerea timpului de așteptare a pacientului;
- Evitarea deceselor care pot fi prevenite;
- Îmbunătățirea calității vieții atât a pacienților cât și a medicilor;
- Îmbunătățirea eficienței și a calității serviciilor medicale;
- Îmbunătățirea comunicării dintre spitale;
- Îmbunătățirea comunicării medic – pacient.
Citește și:
- Spitalul Viitorului în România: cum poate fi integrată tehnologia în practica medicală
- STUDIU. Bolile genetice ar putea fi diagnosticate în mai puțin de 24 de ore cu ajutorul unui sistem bazat pe inteligență artificială
- Move ECG: Prevenția complicațiilor cardiovasculare cu ajutorul unui EKG mobil