Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: “Ar trebui să ne concentrăm mai mult asupra prevenției infarctului miocardic prin combinarea noilor biomarkeri cu factorii de risc tradiționali”
În cadrul ediției de pe 27 februarie 2024 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
Infarctul miocardic reprezintă, în continuare, o foarte mare problemă și, din păcate, vârsta la care apare infarctul miocardic scade din ce în ce mai mult. Așa cum am mai spus-o, sistemele de sănătate în general sunt centrate pe tratarea eficientă, ceea ce sigur, este foarte important – să ai o intervenție rapidă și de calitate dacă o persoană suferă un infarct miocardic. În același timp cred că ar trebui să ne preocupăm și despre cum am putea preveni mai bine infarctul miocardic.
Avem abordarea clasică, tradițională, care se referă la factori de risc pe care îi cunoaștem sau despre care știm că se asociază cu un risc mai mare de infarct miocardic: vârsta, deși și persoanele tinere fac infarct din ce în ce mai des, tensiunea arterială, nivelul total de colesterol, nivelul de LDL-C. Aceștia sunt factori pe care îi cunoaștem dar care nici măcar nu sunt luați în calcul foarte des pentru stabilirea unor programe de prevenție și/sau de depistare precoce. Soluția despre care vorbim are două componente. Una ține de o aplicație online care ia în calcul toți factorii pe care i-am menționat și pe care îi știam. Pe de altă parte, adaugă diverși biomarkeri biologici relevanți pentru stabilirea riscului de infarct miocardic.
Acum, dacă ne uităm la tratatele de cardiologie, de-a lungul timpului puteam să citim că sunt anumite enzime al căror nivel crește cu câteva ore înainte de infarctul miocardic. În ultimul timp, s-a discutat despre un peptid care și el este asociat cu apariția infarctului miocardic și ar putea să fie identificat ceva mai înainte. Acești biomarkeri, alături de alți factori biologici ( 48 de proteine și 43 de metaboliți relevanți, identificați în studiu), în combinație cu factorii de risc tradiționali pot contribui la determinarea riscului iminent de infarct miocardic acut.
Avem cu siguranță motive să fim optimiști, din câteva perspective. Una este că vorbim despre un tip de cancer nu foarte frecvent, cam 1% din cazurile de cancer de piele sunt melanoame. Proporția de decese este în continuare foarte mare în ciuda dezvoltării din ultimii 10-15 ani a mai multor tipuri de terapii țintite sau imunoterapii. Rămâne o proporție de pacienți la care aceste soluții terapeutice se epuizează sau nu sunt eficace. Terapia CAR-T vine și acoperă această nevoie a pacienților.
Pe de altă parte, este foarte important din punct de vedere științific deoarece vorbim despre prima terapie CAR-T aprobată într-un cancer solid. Noi până acum am vorbit în anii din urmă despre terapii celulare CAR-T autorizate pentru cancere hematologice, diverse tipuri de leucemii și mielom multiplu. Al treilea element important este că vorbim doar despre începutul unei noi ere în tratamentul cancerului, utilizând terapiile CAR-T. Odată deschisă ușa noilor abordări terapeutice ne așteptăm să avem un avans, o sofisticare din ce în ce mai mare, o eficacitate din ce în ce mai bună și o siguranță a acestor terapii. De aceea acest moment este atât de important.
Ne așteptăm ca la începutul anului viitor să avem o aprobare și în Europa. Asta arată că există date consistente din studii de fază 3 care arată avantajul acestei terapii. Au fost 73 de pacienți cu melanom avansat la care terapiile menționate anterior nu au fost eficace. 3 dintre aceștia au prezentat un răspuns complet, iar 20 un răspuns parțial. Jumătate dintre aceste persoane nu au prezentat semne de progresie tumorală la 6, 9 și 12 luni de la administrarea terapiei. E de văzut în ce măsură acest răspuns complet se va menține în timp.
Dincolo de aspectul estetic, vine discuția legată de beneficiile pentru starea de sănătate. Temperatura corpului este unul dintre parametrii cheie. Sunt anumite perioade sau situații, unele fiziologice, perioada ovulației de exemplu, în care temperatura corpului femeilor crește. După cum pot fi anumite situații patologice în care o creștere a temperaturii, dar cu foarte puține unități poate să indice o infecție sau apariția unor posibile neoplazii și așa mai departe.
Este foarte important să dăm valoare acestui marker, temperatura corpului, pe care în mod tradițional îl măsurăm din când în când. Așa cum arată și studiul, inclusiv brățările și ceasurile inteligente realizează o medie pe zi, nu oferă o monitorizare continuă a temperaturii.
Alte știri discutate în emisiune:
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă – ZERO cazuri de cancer de col uterin la femeile vaccinate împotriva HPV
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre nerespectarea Codului de Practică UE privind Dezinformarea de către giganții tech
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre redefinirea calității alimentelor cu ajutorul inteligenței artificiale