Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre redefinirea calității alimentelor cu ajutorul inteligenței artificiale
În cadrul ediției de pe 30 ianuarie 2024 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
„Inteligența artificială ne ajută să înțelegem mai bine și alimentele ultraprocesate dar mai ales să avem o clasificare mult mai detaliată, mai rafinată, a alimentelor. În acest moment, fără să intrăm în foarte multe detalii, se folosește un sistem numit NOVA, un sistem care clasifică alimentele în alimente neprocesate sau minim-procesate. Legume, fructe proaspete – NOVA 1, ingrediente proaspete procesate – NOVA 2, alimente procesate, conservate, pâinea simplă, de exemplu – NOVA 3, și produsele ultraprocesate – NOVA 4. Aceasta din urmă este categoria în care intră de fapt foarte multe alimente, alimente care au 5 sau mai multe ingrediente. Caracteristic este că nu sunt utilizate în mod obișnuit în preparatele alimentare. Un exemplu ar fi aditivii care imită diverse gusturi.
Ce s-a constatat de-a lungul timpului este că această categorie, NOVA 4, este foarte heterogenă deoarece include foarte multe tipuri de alimente și este complicat să înțelegem foarte bine la ce anume se referă – de la băuturi carbogazoase, până la pâinea ambalată, de la margarină până la pizza șamd. Sistemul de inteligență artificială ne ajută să rafinăm această clasificare, ceea ce este foarte important din perspectiva cercetării. De exemplu, dacă vrei să faci un studiu care să implice alimente ultraprocesate, este limpede că ai nevoie de o referință foarte clară care să lase cât mai puține ambiguități, iar dacăm vorbim despre această categorie NOVA 4, este clar că e foarte complicat de aplicat într-un proiect de cercetare. De aceea, soluția aceasta ne ajută din acest punct de vedere.
Studiul arată că o astfel de soluție bazată pe AI ne ajută să înțelegem și care este consumul real de alimente ultraprocesate. Rezultatele arată că aproape 3 sferturi din aprovizionarea cu alimente din SUA este ultraprocesată. 3 din 4 alimente este foarte mult. Dacă mai spunem că 20% sunt din categoria NOVA 3, găsim un procent de 93% din totalitatea alimentelor din SUA care sunt procesate și ultraprocesate.”
„Este o aplicație în primul rând extrem de utilă pentru formele grave de acnee care nu se pot trata, care persistă și care reprezintă o problemă din multe puncte de vedere. Pe de altă parte, este o utilizare a acestei metode care privește analiza și modificarea microbiomului și în acest spectru dermatologic. Un al treilea element important este că vorbind despre aspecte dermatologice, e ceea ce noi știm și din dezvoltarea medicamentelor, este mult mai ușor să aplici rezultatele respective tocmai pentru că vorbim despre testarea pe piele, nu sunt atât de multe riscuri cum presupune administrarea orală sau injectabilă a unui tratament.
La fel, cred că este remarcabil și ne arată și un soi de democratizare în privința acestor noi tehnologii. Nu ne-am fi gândit în urmă cu 2-5 ani de zile că vom vorbi despre aplicații ale studiului microbiomului, ale modificărilor la nivelul anumitor bacterii în domeniul acneei. Asta arată că tehnologiile acestea sunt din ce în ce mai disponibile pentru diverse grupuri de cercetare și oamenii pot să beneficieze de rezultate.”
„Să dăm câteva detalii despre factorii care au fost analizați și, fiind luați în calcul, au generat foarte multe date la atât de mulți oameni pe o perioadă atât de mare de timp. Datele acestea se referă la utilizarea medicamentelor, la activitatea fizică (și numai aici ne putem imagina câte date se pot colecta), nivelul de educație, orele de somn, dieta, condiții socio-economice (iar revenim la determinanții sociali ai sănătății). Acestea au fost elemente luate în calcul în cei 9 ani de urmărire, în scopul de a înțelege mai bine boala Alzheimer.
Noi am vorbit în ultimii ani despre faptul că toate investițiile în dezvoltarea de terapii pentru această boală în ultimii 25-30 de ani au eșuat. S-au cheltuit peste 100 de miliarde de dolari, era un calcul pe care l-am făcut în urmă cu 2 ani de zile. Au fost bani aruncați. În condițiile acestea în care devine foarte clar că este greu de găsit un tratament pentru boala Alzheimer, poate în același timp ar trebui să ne uităm mai mult și la prevenire sau la întârzierea apariției simptomelor bolii. Din acest punct de vedere, studiul de față ne ajută să înțelegem mai bine lucrurile.”
Alte știri discutate în emisiune:
- Datele despre determinanții sociali ai sănătății pot fi extrase din dosarele electronice ale pacienților cu ajutorul unui model LLM
- OMS: Peste 1,4 milioane de vieți au fost salvate în Europa datorită vaccinurilor
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre modul în care a apărut scleroza multiplă în Europa
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre răspunsul diferit al pacienților la tratamentul antihipertensiv
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre prevenția unor tipuri de cancer prin abordarea unui stil de viață sănătos