Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre răspunsul diferit al pacienților la tratamentul antihipertensiv
În cadrul ediției de pe 9 ianuarie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
„Un geamăn virtual sau un Digital Twin este, pe scurt, o copie digitală a fiecăruia dintre noi. Este aspirația noastră, a celor care lucrăm în domeniul sănătății, al biotehnologiei, de a putea genera, colecta, integra și pune în sisteme complexe de date parametri biologici proprii fiecăruia dintre noi. Odată ce un geamăn virtual va prinde viață, ar putea să aducă beneficii majore pentru sănătatea noastră ca indivizi. Aici sunt câteva exemple, cele mai la îndemână țin de testarea unor medicamente pe geamănul nostru virtual, înainte de a ne fi nouă administrate, în anumite contexte, când vorbim despre prevenție sau despre tratarea anumitor boli, cunoscând faptul că un medicament nu are aceeași eficacitate la toți oamenii, iar profilul de reacții adverse este diferit de la un om la altul.
Dacă aceste sisteme complexe Digital Twins ar exista, în primul rând, și apoi ar putea să dea o predicție asupra felului în care fiecare dintre noi ar putea să reacționeze față de anumite intervenții, asta ar însemna în mod evident o sănătate mult mai bună pentru noi, prin creșterea eficacității intervențiilor și scăderea reacțiilor adverse. Ar însemna, de asemenea, beneficii din punct de vedere economic și social.”
„Nu cred că ar trebui să ne gândim la abordări sau analize atât de aprofundate la toți cei care au hipertensiune, ci, mai degrabă, la acele persoane la care constatăm că, în ciuda tratamentului corect și în ciuda conformării persoanelor respective la schimbarea stilului de viață (mă refer la scăderea cantității de sodiu din alimentație), dacă valorile tensiunii arteriale rămân crescute, acesta ar trebui să fie un semn de întrebare extrem de important și pentru pacient și pentru medicul curant, cardiolog, de familie.
Metabolismul sodiului și al potasiului este determinat genetic, ceea ce face ca anumite persoane care au alterări pe această linie să răspundă mai bine sau mai puțin bine la scăderea aportului de sare sau pur și simplu să nu conteze. Dacă insistăm cu scăderea aportului de sare în condițiile în care factorii genetici ne spun că o facem degeaba, pe lângă faptul că nu va avea efectul medical pe care-l așteptăm – scăderea tensiunii – va avea un efect negativ psihologic pentru persoana respectivă care va spune – ok, am redus consumul de sare, fac asta de luni de zile dar tensiunea nu scade. Apar probleme care se referă la scăderea încrederii, în actul medical, în medici, medicamente și așa mai departe. Când, de fapt, lucrurile ar putea să capete mai multă claritate prin genul acesta de testări care nici măcar nu mai sunt atât de scumpe. Ele se pot face, atât testările care se referă la metabolismul sodiului și potasiului, dar și alte tipuri de testări care pot să arate, de exemplu, cum se metabolizează mai repede sau mai încet anumite medicamente hipertensive.
În acest fel am putea să știm dacă persoana respectivă primește doza potrivită, iar această doză este acoperitoare pe toată durata zilei. Dacă lucrurile nu stau așa, doza poate să fie ajustată în funcție de această informație din domeniul farmacogeneticii. Într-o zonă atât de tradiționalistă cu multe zone gri cum este hipertensiunea arterială care poate să aibă multe cauze, ar fi o greșeală să ne propunem o reformă din punct de vedere medical și științific pentru toți pacienții de la început. Cred că o abordare rațională ar fi aceasta de a identifica în parcursul terapeutic acel moment în care persoana respectivă nu mai răspunde la tratament și a încerca în acel moment să identificăm posibile cauze.”
„Noi știm aceste lucruri și anume că un consum în exces de alimente ultraprocesate se asociază cu o creștere a riscului de cancer, inclusiv de cancer la sân. Sunt multe studii care au arătat acest lucru. Ce aduce în plus această cercetare este această concluzie că femeile la care a apărut cancerul la sân după menopauză, au un risc mai mare de deces. Au nu doar un risc mai mare de a face boala, dar și de deces în situația în care trăiesc în ceea ce autorii studiului numesc deșterturi sau mlaștine alimentare.
Un deșert alimentar este o zonă geografică unde este deficitar accesul la alimente sănătoase, proaspete, fructe, legume. Dacă accesul este limitat în zona respectivă, asta definește termenul de deșert alimentar. Mlaștina este o zonă în care alimentele ultraprocesate, evident nesănătoase, sunt mult mai prezente, mai abundente și mai accesibile în comparație cu cele sănătoase. Probabil aceasta este situația în multe locuri și din România. Studiul arată că, de fapt, mlaștinile, adică aceste zone în care avem din abundență alimente ultraprocesate disponibile și oamenii își permit să le consume, sunt de fapt mult mai periculoase din punctul de vedere al riscului de deces prin cancer de sân în categoria pe care am menționat-o, decât zonele în care alimentele sănătoase nu sunt disponibile.”
Alte știri discutate în emisiune:
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre rujeolă și acoperirea vaccinală
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre măsurile Comisiei Europene în combaterea crizei medicamentelor
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre prevenția unor tipuri de cancer prin abordarea unui stil de viață sănătos