Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre rujeolă și acoperirea vaccinală

  • Podcast
Ruxandra Schitea
03 decembrie 2023
Citit de 70 ori.

În cadrul ediției de pe 28 noiembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

„Asta spune foarte mult despre ceea ce suntem noi ca societăți, ca sisteme de sănătate publică și ca oameni. Noi am discutat despre prioritizarea sănătății în viața noastră de zi cu zi și am văzut în timpul pandemiei COVID-19 că frica determina în cea mai mare măsură atitudinile pro-sănătate ale oamenilor – fie că era vorba despre vaccinare, despre conformarea față de purtarea măștilor și așa mai departe. Cred că frica reprezintă principalul motor, dar noi nu putem să ne temem tot timpul, să trăim având frică pentru a lua decizii pentru sănătatea noastră. Dacă vorbim despre rujeolă și vaccinarea anti-rujeolică, pentru sănătatea copiilor noștri.

abonare

Au crescut atât numărul de cazuri de rujeolă, cât și cel de decese. La nivel mondial, numărul de decese a crescut cu 43% față de anul 2021-2022. Este foarte foarte mult, înseamnă aproximativ 135.000 de decese la nivel mondial, ca urmare a rujeolei, o boală care prin vaccinare este perfect prevenibilă și controlabilă. Dacă un copil se infectează, face forme foarte ușoare de boală, dacă este vaccinat.

Discuția pe care cred că trebuie să o purtăm cu toții este cum facem să îmbunătățim performanța programelor de vaccinare în contextul post-pandemic. O situație complet diferită de ceea ce era înainte, deoarece pandemia ne-a arătat că, pentru anumite categorii de oameni, argumentele științifice sunt suficiente. În cazul vaccinului anti-rujeolă folosit de foarte mult timp, avem date colectate pe zeci de ani care arată și eficacitatea și siguranța administrării. Pentru alți oameni este nevoie și de alte tipuri de informații care să clădească încrederea pe lângă informațiile științifice.”

„La acest Congres Mondial al Somnului au participat cercetători, oameni în stare de veghe, astfel au fost posibile și comunicările acestea. Mă gândeam în acest timp și corelat cu ceea ce discutam mai devreme despre pandemie, stigmatizare, că de fapt, acum la 3 ani și ceva de la începutul pandemiei poate nici nu ar mai trebui să ne referim la pandemie în sine. Pentru mulți oameni asta reprezintă o barieră, ridicăm un zid atunci când pronunțăm aceste cuvinte. Pe de altă parte, nici nu contează din perspectiva a ceea ce urmează să spun care a fost poziționarea oamenilor în contextul pandemiei.

Ceea ce noi constatăm acum este că, în acest caz, există un impact în ultimii 3 ani de zile asupra duratei și calității somnului pentru populații foarte mari de oameni. Dacă intrăm în detalii, aceste modificări ale ritmului somn-veghe s-au corelat fie cu infecția în sine, dar sigur a fost și un efect al izolării sociale. Ce vreau să spun este că, în acest moment, noi facem față acestor consecințe din ultimii 3 ani de zile, consecințe care îi privesc pe oamenii care s-au vaccinat sau nu, au crezut sau nu în existența virusului. Acestea sunt realități care vin din lumea sănătății, a sănătății publice, din zona medicală și trebuie să le luăm ca atare.

Studiul acesta arată o creștere cu 33% a numărului de cazuri de tulburări de somn în Canada, aproape 20% în Brazilia etc. Probabil că fenomenul este același în majoritatea țărilor și trebuie luat în calcul pentru că riscul de long-COVID a fost mai ridicat la cei care au avut tulburări de somn. Este un risc care există în continuare deoarece virusul circulă. Întrebarea a fost tot timpul <<În ce măsură infecția poate evolua sau nu către long-COVID?>>”

„E surprinzător că OMS se uită atât de târziu la așa ceva. E bine că se uită și la această dimensiune pentru că este tot un efect a ceea ce am trăit în ultimii 3 ani de zile. Singurătatea este conectată cu tema de mai devreme, calitatea și durata somnului. Și, de asemenea, singurătatea ca factor de risc pentru sănătate a devenit evidentă în condițiile izolării sociale prin care am trecut cu toții, în mai multe runde și pe mai multe grade de intensitate în ultimii ani. Acum sunt câteva provocări din acest punct de vedere.

Noi cu toții știm, OMS definește sănătatea ca o stare de bine fizic, psihic și social, nu doar absența bolii și a infirmității. În general, abordările se opresc după a doua dimensiune în cel mai bun caz, se iau în calcul factorii fizici, biologici în definirea sănătății, factorii psihici, sănătatea mentală a redevenit o prioritate în contextul pandemiei. Pe componenta socială lucrurile nu au avansat, de aceea am spus că măcar mai târziu decât niciodată OMS începe să se uite și la această dimensiune. Probabil va urma o perioadă de câțiva ani în care pur și simplu trebuie identificate, definite cele mai bune metode și instrumente prin care această componentă de sănătate socială să poată fi evaluată și pusă în contextul celorlalte două dimensiuni – sănătatea fizică și psihică.”

Alte știri discutate în emisiune:

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și:


➤