Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre măsurile Comisiei Europene în combaterea crizei medicamentelor
În cadrul ediției de pe 12 decembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
„Aici sunt două aspecte care cred că trebuie luate în calcul, iar noi am vorbit despre amândouă în contextul pandemiei. Primul este că, Uniunea Europeană, în raport cu alte țări din afara UE, a fost clar descoperită la începutul pandemiei în privința medicamentelor critice. Nu vorbeam la acel moment despre vaccinuri avansate sau așa mai departe, pur și simplu medicamentele de bază. Și în privința materialelor sanitare, ne amintim toate discuțiile despre importul de măști din Korea de Sud, din China, importul de ventilatoare. Acesta este un element strategic. Este clar că aici, și sper că strategia farmaceutică europeană care se tot discută, negociază și amână la Bruxel, va da niște răspunsuri. UE ar trebui să acționeze ca un tot unitar în relația cu celelalte mari puteri.
Pe de altă parte, avem în interiorul UE diferențe foarte mari între țări în privința accesului la medicamente esențiale. Este o realitate, din păcate, de foarte mulți ani, ca o dată pe lună, poate chiar mai des, că asociațiile de pacienți din diverse arii terapeutice se plâng de faptul că medicamentele nu se găsesc pe piață, medicamente ieftine care nu ar trebui să pună probleme din punct de vedere bugetar.
E foarte bine că Uniunea Europeană se uită la acest subiect. Rămâne de văzut cum, de la acest raport pe care îl cităm, se vor translata lucrurile în ceva concret pentru cetățeni. Se vorbește despre o alianță pentru medicamentele critice la începutul anului 2024. E de văzut în ce măsură ceea ce își propune această alianță va deveni și o realitate pentru pacienți și pentru persoane.”
„Este absolut remarcabil deoarece vorbim despre o jumătate de milion de genomuri secvențiate și chiar mai mult de atât, despre toate aceste date care se adaugă celorlalte tipuri de date de interes pentru sănătate, date medicale, despre stilul de viață. Ceea ce este foarte important este faptul că aceste date, anonimizate, au fost puse la dispoziția lumii cercetării biomedicale din toată lumea. Suntem deja într-un punct în care vorbim despre cea mai importantă inițiativă de acest fel la nivel mondial și cu potențiale beneficii, nu doar pentru UK Biobank, ci pentru echipele de cercetare publice și private care au constituit consorțiul care a făcut posibil acest moment. Vorbind despre posibile beneficii și în alte zone ale lumii, acolo unde există echipe de cercetare interesate de acest subiect și care pot să folosească în anumite condiții datele astfel publicate.
Pare că UK Biobank a ajuns într-un punct de maturitate, în care, cu o frecvență foarte mare, publică date extrem de relevante despre domeniul despre care discutăm. De aici încolo, posibilitățile sunt foarte mari. Încă o dată punctez acest element care ține de împărtășirea acestor date cu comunitatea științifică și este de așteptat un efect de multiplicare a insight-urilor, cunoștințelor. Este un model la care cred că trebuie să reflectăm și noi. Este complet diferit de abordările tradiționale în care, în cel mai bun caz în care se generează date, înțelegerea este că acestea ar trebui să rămână undeva sub un birou, pe un CD, pe un server și să aibă acces la ele un număr limitat de persoane.”
„Studiul este foarte relevant, având în centru aceeași idee de date mari, big data. Este un termen care nu mai e folosit atât de des, dar care cred că este foarte sugestiv pentru a înțelege dimensiunea datelor despre care vorbim în acest moment. E foarte important să ne uităm la medicamentele eliberate fără prescripție. Noi în general vorbim despre cele eliberate cu prescripție medicală. Cele fără prescripție se consumă, de fapt, în cantități foarte mari. În general se consumă pentru situații de sănătate minore, cum ar fi infecțiile respiratorii, guturai, problemele pe care și în acest sezon le au foarte mulți oameni.
Elementul foarte important este că, în acest studiu, au putut să analizeze datele de vânzări pentru patru ani de zile, practic până a început pandemia. Analiza acestor date a fost în măsură să identifice anumite tendințe. Punând toate aceste lucruri împreună – factorii socio-demografici, vârsta, mediul în care locuiau persoanele respective, veniturile, nivelul de trai – modelul despre care discutăm a putut să dea o predicție asupra impactului bolilor respiratorii, respectiv a decesului cu 17 zile mai devreme.”
Alte știri discutate în emisiune:
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre prevenția unor tipuri de cancer prin abordarea unui stil de viață sănătos
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre rujeolă și acoperirea vaccinală
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre scăderea LDL-colesterolului prin editare genică