Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre prevenția unor tipuri de cancer prin abordarea unui stil de viață sănătos

  • Podcast



În cadrul ediției de pe 5 decembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

„Acesta este dezideratul acum și anume eliminarea HIV din organismul uman după ce în ultimele decenii progresele au fost remarcabile în ceea ce înseamnă managementul infecției. Cei care ne ascultă trebuie să știe că în acest moment, o persoană care este diagnosticată la timp și care urmează tratamentele conform ghidurilor în vigoare, are o speranță de viață aproape identică speranței de viață a unei persoane care nu este infectată HIV. Știm cât de mare era provocarea în urmă cu 20-30 de ani din acest punct de vedere, din perspectiva supraviețuirii.

abonare

Esența acestui control ține de accesul la terapii și acest lucru se întâmplă și în România și aderența pacienților la tratamente. De aceea este foarte important ca tratamentele să nu fie întrerupte, să nu existe discontinuități și să fie administrate așa cum scrie în ghiduri, protocoale și în prospectele medicamentelor respective. Este atât de important pentru că, în momentul în care tratamentul se întrerupe din diverse motive, virusul începe să se multiplice și, crescând numărul de copii, există riscul de agravare a bolii. Cu alte cuvinte, aceste tratamente reușesc să țină cum am pune un capac pe o oală, câtă vreme capacul este fix, conținutul rămâne acolo, în momentul în care tratamentul este întrerupt, capacul se ridică puțin și ceea ce se află înăuntru iese.

Așa se explică de fapt, ca urmare a variabilității foarte mari a virusului, de ce până acum nu au fost identificate, în ciuda tehnologiilor diverse încercate, modalități de eliminare a virusului. Printre aceste modalități avansate se află și terapia genică. Noi am discutat despre terapia genică în mai multe contexte în ultimele săptămâni. De fiecare dată, terapia genică utilizată in vivo, pe oameni, încerca să modifice componente ale ADN-ului uman cu scopul de a ține sub control sau chiar de a vindeca anumite boli. De data aceasta, terapia genică administrată unei persoane care are infecții HIV, țintește virusul, molecula de HIV, nu țintește ADN-ul uman, iar scopul este distrugerea lanțurilor de acizi nucleici ale virusului și, distrugându-le, să împiedice multiplicarea virală, să întrerupă aceste ciclu al multiplicării care se poate relua în mod accelerat dacă tratamentele sunt întrerupte.”

„Acest subiect nu este o noutate, poate noi sunt doar procentele care asociază anumite tipuri de cancer cu consumul redus al anumitor alimente, de exemplu: 2.7% dintre cazurile de cancer se corelează cu consumul insuficient de fructe și legume, aproape 1% se corelează cu un consum insuficient de fibre alimentare, aproximativ la fel se corelează cu consumul de carne procesată, 0,5% se corelează cu consumul de carne roșie și aportul scăzut de calciu este asociat cu 0,4% din totalul de cazuri de cancer.

Sunt date importante pentru că ne ajută să înțelegem din ce în ce mai bine, nu doar relația de cauzalitate, ci mai important, cum putem să intervenim și să reducem aceste riscuri. Nu putem spune că dacă am consuma mai multe fructe și legume garantat vom evita toate tipurile de cancer sau câteva tipuri de cancer, dar cu siguranță dacă vom avea aceste ajustări ale stilului de viață pe toate palierele – alimentație, calitatea somnului, calitatea aerului înconjurător, alături de factorii biologici – probabilitatea de a dezvolta o formă de cancer este mai mică. Sigur, este o discuție despre cum putem transforma aceste recomandări ale Codului European Împotriva Cancerului în ceva acționabil la nivelul fiecărei persoane. Lucrurile nu sunt atât de simple pentru că acest Cod a fost lansat cu aproape 40 de ani în urmă. Este cunoscut, din nefericire, de un număr de aproximativ 10% din locuitorii unei țări Europene.”

„Cel mai important lucru de spus în acest moment și destul de puțin cunoscut în România este că în luna iunie a acestui an, România a aderat la această inițiativă, după 5 ani de eforturi. Eu sunt unul dintre cei doi reprezentanți ai României în grupul de reprezentanți ai statelor membre organizat de Comisia Europeană pentru această inițiativă, alături de Dr. Octavian Bucur, Director General al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare în Genomică.

România a aderat la această inițiativă printre ultimele țări din Europa. Inițiativa a pornit în anul 2018, de la următoarea constatare: existau la acel moment, există și acum, State Membre care au pornit propriile proiecte de medicină genomică, au început să genereze date genomice numai că, la acel moment, acum poate mai puțin, s-a considerat că doar printr-o abordare unitară, prin identificarea unei modalități comune de a genera aceste date, de a asigura calitatea lor, de a le face interoperabile, să poată crea o masă critică de date genomice la nivel European care să catalizeze cercetarea medicală avansată și implementarea rezultatelor cercetării în sistemele de sănătate.”

Alte știri discutate în emisiune:

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și: