Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre modul în care a apărut scleroza multiplă în Europa

  • Podcast
Ruxandra Schitea
28 ianuarie 2024
Citit de 98 ori.

În cadrul ediției de pe 23 ianuarie 2024 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:

  • Cum a apărut scleroza multiplă în Europa?

„Este fantastic că putem pune în legătură genul acesta de informații cu potențiale beneficii pentru starea de sănătate. Studiul se uită la scleroza multiplă, boli autoimune, cu promisiunea că aceste cercetări merg mai departe și vom putea avea mai multe informații despre ADHD, autism, depresie, schizofrenie, tulburarea bipolară. Spun acest lucru pentru că am urmărit de ani buni în paralel cu ceea ce se întâmplă în domeniul genomicii, geneticii, am urmărit felul în care astfel de informații ne ajutau pe noi să înțelegem migrația popoarelor, formarea anumitor populații. Este fascinant să poți să înțelegi, cu instrumentele unei științe cum este genetica și genomica, cum au migrat populațiile acum mii de ani.

abonare

Este important din punct de vedere istoric, dar tot timpul am simțit că informația aceasta ar trebui să fie folosită și în alt fel. În ultimii ani am remarcat din ce în ce mai mult o tendință care formulată succint, ar putea să sune în felul următor: trebuie să includem populații cât mai diverse în toate studiile care implică genomul uman. Este important să obținem genul acesta de informații detaliate despre materialul genetic al cât mai multor populații, etnii și așa mai departe, deoarece aceste diferențe pot să aibă un răsunet și din punct de vedere al sănătății, fie că vorbim despre un risc crescut pentru anumite boli.

În SUA, unde proiectele de genomică umană sunt avansate, avem deja indicii despre populațiile latino, populațiile de origine afro-americană care sunt la risc mai mare, de exemplu, de cancer de prostată. Acolo unde aceste cercetări au început de mai mult timp și s-au alocat fonduri, s-a ajuns la această concluzie că nu este suficient să ne uităm la populația majoritară pentru a avea o înțelegere asupra spectrului sănătății sau al tratării unor boli. Răspunsul la tratamente diferă și el în funcție de anumite trăsături care țin de rasă, etnie șamd.”

  • Fumatul pasiv crește semnificativ riscul de cancer și boli cardiovasculare

„Despre fumatul pasiv noi știam că este implicat în creșterea riscului de boli cardiovasculare, pulmonare și apariția unor forme de cancer. Studiul despre care discutăm aduce cel puțin două elemente. O dată este acest procent foarte mare – 37% din populația globului care este expusă la fumatul pasiv. Acest procent ne arată cât de mare este numărul de fumători în ciuda deceniilor de acum de politici anti-fumat la nivel global. Sigur, lucrurile s-au mai schimbat în statele europene, mai ales în Vest, în SUA, însă la nivel global constatăm că un număr mare este expus fumatului pasiv.

Materialul ne arată, de fapt, cele două grupe vulnerabile – femeile și copiii, mai ales copiii – care sunt expuse fumatului pasiv. Știm că numărul de bărbați fumători este mai mare decât femei care fumează. Acest lucru ne arată că, de exemplu, într-o familie sau într-un context social, mai degrabă cei care fumează sunt bărbați, iar femeile și copiii sunt la risc din cauza acestei expuneri pasive. Articolul aduce în discuție modalitățile acestea care ar trebui să fie din ce în ce mai eficiente de protecție a copiilor și a femeilor în fața fumatului pasiv, tocmai pentru a reduce riscul pentru bolile pe care le menționam anterior.”

  • Un vaccin universal pentru coronavirus ar putea evita peste 2 milioane de decese, în cazul unei noi epidemii

„Încă ne amintim de începuturile pandemiei când ne-am întrebat: de ce reacționăm noi acum (în acel moment era martie 2020), la fel cum au făcut-o cei care au fost în situația de a reacționa în timpul pandemiei de gripă spaniolă din urmă cu 100 de ani. Ne amintim la început și luni bune, de fapt, intervențiile erau aceleași – păstrarea distanței, purtarea măștii, spălarea mâinilor și alte măsuri de igienă. Erau grupuri, cercetători și instituții care de-a lungul timpului au avertizat asupra riscului de izbucnire a unei noi pandemii. Pe de altă parte, încercam să înțelegem ce este cu virusul SARS-CoV-2, știam că face parte din familia coronavirusurilor și știam că rudele lui SARS-CoV-2 și MERS erau alte două virusuri din aceeași familie care determinaseră epidemii în diverse zone din Asia.

Discuția era atunci în legătură cu coronavirusurile, în ce măsură un vaccin împotriva SARS-CoV-2 în primul rând ar putea fi dezvoltat, în al doilea rând ar putea fi dezvoltat suficient de rapid încât să contribuie la stoparea fazei acute a pandemiei și în ce măsură un astfel de vaccin poate să fie folosit și pe viitor pentru a preveni izbucnirea altor valuri. Din fericire, lucrurile au stat bine în privința vaccinului, nu mai este nevoie să reiau argumentele. În același timp, în anii în care pandemia a fost un subiect de vârf, au existat tot timpul relatări cu privire la interesul grupurilor de cercetare asupra dezvoltării unor vaccinuri care să țintească întreaga clasă a coronavirusurilor pe scheletul vaccinurilor SARS-CoV-2.”

Alte știri discutate în emisiune:

  • Evaluarea modului de transmitere a COVID-19 în școli ar putea fi realizată prin testarea apelor uzate
  • Infecțiile bacteriene rezistente la tratament sunt determinate și de factori genetici, pe lângă utilizarea antibioticelor

Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:

Citește și:


➤