Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre cancerul ovarian, depistat cu 9 ani mai devreme prin testarea genomică a probelor Papanicolau
În cadrul ediției de pe 16 ianuarie 2024 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
„Este foarte interesant deoarece testul Papanicolau este un test de screening pentru cancerul de col uterin. Noi așa îl cunoaștem. Probele recoltate, în momentul în care ar fi evaluate din punct de vedere genomic, ar putea permite testului respectiv să dea o informație relevantă pentru un alt tip de cancer și anume cancerul ovarian agresiv. Studiul afirmă că aceste informații pot apărea cu până la 9 ani mai devreme decât diagnosticul clinic. Despre cancerul ovarian se știe că este un tip de cancer în care simptomele apar târziu. Este cu atât mai important ca diagnosticul să poată să fie pus cât mai devreme pentru a crește șansele de supraviețuire și chiar de supraviețuire pe termen lung.
Pentru cancerul ovarian, nu există în acest moment indicații pentru un program de screening. Există o situație în care se poate face testarea pentru genele BRAC A1 și 2 la femeile care au antecedente de cancere cu mutații la nivelul acestor gene în familie. Diagnosticul general se pune în momentul în care apare simptomatologia și din păcate, acel moment este prea târziu. Devine interesant cum o probă precum testul Papanicolau, care nu a fost niciodată gândit în relație cu screening-ul pentru cancerul ovarian sau probabilitatea de a-l detecta, să ofere o astfel de informație pe baza datelor genomice.
Deși are nevoie de validare, cred că este o aplicație extraordinară pentru că vorbim despre un test Papanicolau care este folosit pe scară largă în unele țări, este recunoscut ca valoare în multe sisteme de sănătate, este acceptat și de femei în proporții variabile. Ceea ce aduce în plus acest studiu este faptul că se pot utiliza tehnologii noi pentru a extrage maximul de informație valoroasă pentru persoana respectivă.”
„Vorbim despre un test care a fost dezvoltat de un spital universitar și o universitate. Nu vorbim despre o corporație, o companie comercială, cel puțin nu în etapa aceasta. Au dezvoltat un test care permite analiza exomului, adică porțiunea din materialul genetic, din ADN, care este responsabilă de codificarea proteinelor. Face acest lucru pentru a pune în evidență în ce măsură un făt are sau nu anumite modificări la nivel genetic. Testul se bazează pe o probă de sânge recoltată de la mamă. Acest test este gândit în comparație cu probele obținute prin amniocenteză sau biopsia de vilozități coriale, o metodă cu un grad de invazivitate, fiind chiar o barieră pentru multe femei.
Studiul raportează și o concordanță de 100% cu rezultatele obținute prin metodele invazive menționate. Este un element cheie aici care ne spune următorul lucru: într-un orizont palpabil de timp, dintr-o probă de sânge a gravidei poți obține prin această metodă, probabil vor mai apărea și altele, informații esențiale despre posibile modificări genetice ale fătului. Ceea ce, sigur, deschide un orizont foarte mare pentru screening-ul prenatal care în acest moment nu se face pe o scară atât de largă pe cât ar trebui și care ar putea avea un impact mult mai mare față de metodele pe care le avem acum la dispoziție, din punct de vedere al sănătății publice.”
„Cei care ne ascultă își amintesc cât de mult am insistat pe această idee a utilizării tehnologiilor pe care le aveam la dispoziție pentru a înțelege variantele care circulă și, analizând aceste informații, să avem o predicție asupra variantelor care au cea mai mare probabilitate de a determina forme grave de boală. Aceea era preocuparea la acel moment. Sigur, la fel de important este acum să ne uităm la aceste variante și să înțelegem care dintre ele pot genera valuri noi de infecții.
Cum spune și materialul de pe Raportuldegarda, și e o constatare pe care am citit-o cu multă surprindere, în ciuda avansului tehnologic, al datelor, al domeniului genomicii și a inteligenței artificiale, de fapt au fost puține eforturi în ultimii 3 ani pentru a utiliza aceste date provenind din analize avansate în modelele de predicție a evoluției pandemiei sau în modelele epidemiologice care s-au generat. Materialul despre care discutăm spune că, în general, modelele s-au uitat la epidemiologia clasică, nu pentru a avea această predicție asupra evoluției pandemiei și nu s-au uitat la tipul variantei virale. Cu alte cuvinte, nu au luat în calcul aceste informații extraordinare pe care, vă amintiți încă din decembrie 2020, cei din China le-au avut la dispoziție.”
Alte știri discutate în emisiune:
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre răspunsul diferit al pacienților la tratamentul antihipertensiv
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre măsurile Comisiei Europene în combaterea crizei medicamentelor
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre prevenția unor tipuri de cancer prin abordarea unui stil de viață sănătos