Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre nerespectarea Codului de Practică UE privind Dezinformarea de către giganții tech
În cadrul ediției de pe 13 februarie 2024 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
Știrea se referă la componenta de dezinformare și faptul că giganții de tehnologie nu s-au conformat acestui cod de practică, deși au promis acest lucru. Asta ne arată că nu ar trebui să privim pe segmente atât de înguste acest subiect al impactului pe care rețelele sociale și, în general, giganții tech îl au în viața noastră. Dezinformarea e un subiect important, dar e doar o parte din puzzle-ul mai amplu a ceea ce înseamnă impactul acestor algoritmi în viața noastră. Avem dezinformare, în același timp avem și un flux continuu de informații care alimentează ceea ce noi am numit chiar înainte de pandemie a fi infodemie.
Cu alte cuvinte, e atât de mult inundat spațiul public cu informații de tot felul, e atât de mare acest volum încât pentru oameni este imposibil să identifice ceea ce este relevant. Ar trebui să privim lucrurile mult mai serios decât o facem pentru că realmente amenințarea care vine cu lipsa de control a acestor entități este mult mai mare decât ne-am putea imagina.
Noi am discutat și îi invit pe cei care au acces la Spotify și celelalte platforme unde Știința360 este, să asculte edițiile din mai, iunie, iulie 2020. Eram în plină pandemie atunci, momentul în care am comentat în termeni foarte critici decizia Google de la acel moment de a interveni asupra algoritmului pentru că algoritmul fusese dus într-o direcție de un interes mult mai mare decât cel așteptat al oamenilor pentru subiectele de sănătate. Efectul s-a văzut și după aceea. A fost o clasificare mult mai slabă în căutările Google a surselor de informație de calitate și am asistat la proliferarea unor surse de informații de mai slabă sau foarte slabă calitate. A fost spațiu din ce în ce mai mult și pentru surse de informații care se bazau pe fake news, dezinformare șamd. Acel moment nu a trecut neobservat pentru noi, dar a trecut neobservat pentru mai mulți.
Ceea ce vedem acum este, de fapt, o escaladare a comportamentelor de acest fel, cu atât mai mult cu cât sunt platforme precum TikTok care țin realmente captivi generații întregi de copii care petrec 5-6 ore pe zi pe această platformă. E un nivel de dependență de lumea digitală, cred că am atins niște cote de avarii și avem nevoie realmente de intervenții pentru că ceea ce se întâmplă pe aceste rețele sociale îi expune pe copii unor riscuri la care nu ar trebui să fie supuși.
În această știre vorbim despre o corelație, nu despre o relație de cauzalitate. E o constatare în premieră, eu nu am mai citit despre asta. Știam despre radon că este un factor de risc major pentru apariția unor forme de cancer. Este menționat ca atare și în Codul European anti-cancer, dar nu aveam informații până acum despre rolul pe care acest gaz radioactiv l-ar putea avea pentru alte patologii. Pare că se asociază cu accidentul vascular cerebral.
Cred că sunt două lucruri utile de spus aici – radonul se produce în mod natural, este un gaz care nu are miros, nu este vizibil, poate pătrunde cu ușurință în încăperi și în general se găsește în acele zone geografice unde există exploatări miniere. De aceea, cred că este un lucru mai puțin cunoscut, la nivelul UE, există inițiative consistente prin care se monitorizează nivelul radonului prin senzori de mediu în multe țări și regiuni, cu focus pe regiunile miniere despre care spuneam. Genul acesta de monitorizări, din câte știu, se fac și în România, însă datele nu sunt neapărat ușor de accesat și nici nu am văzut până acum rapoarte despre nivelul de radon și diverse probleme de sănătate în România.
Sper ca de data aceasta să putem discuta despre soluții validate. Au mai fost încercări de-a lungul timpului de a livra insulina pentru o perioadă mai lungă de timp în interiorul organismului. Știm, pe de-o parte, încă sunt mulți oameni care au nevoie de administrarea de insulină, atât în diabetul de tip 1, cât și în unele forme de diabet de tip 2. Știm că insulina este esențială pentru viața acestor persoane. Problema este că administrarea, pe lângă faptul că se face de-a lungul vieții în fiecare zi, injectabil și uneori chiar de mai multe ori pe zi, scade calitatea vieții foarte mult.
Spuneam că au fost încercări de-a lungul timpului de a face ca intervalul de administrare a insulinei să fie mai mare, au fost încercări de a face molecula de insulină să reziste mai mult în organism, să nu se degradeze enzimatic atât de repede și sunt medicamente bazate pe insulină de generații mai noi care fac acest lucru. Nu s-a reușit până acum, așa cum este cazul știrii care vorbește despre aceste nanoparticule, să se identifice un livrator al insulinei în organism care să permită eliberarea pe o perioadă mai lungă de timp, dar în același timp să protejeze molecula de insulină de atacul enzimatic.
Alte știri discutate în emisiune:
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre riscul ridicat de boli cardiovasculare al persoanelor care stau mult pe scaun la locul de muncă
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre redefinirea calității alimentelor cu ajutorul inteligenței artificiale
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre răspunsul diferit al pacienților la tratamentul antihipertensiv