Codul european împotriva cancerului: persoanele supraponderale au un risc de 18 ori mai mare de a dezvolta o formă de cancer
Sfaturi cheie:
- Luați măsuri pentru a avea o greutate corporală sănătoasă.
- Fiţi activ fizic în viața de zi cu zi. Limitați perioadele de timp petrecute stând așezat.
Codul european împotriva cancerului este o inițiativă a Comisiei Europene pentru a informa cetățenii cu privire la măsurile pe care le pot lua pentru a reduce riscul de cancer pentru ei sau familiile lor – actuala formă cuprinde 12 recomandări.
Pe 3 februarie 2021 a fost lansat Planul European de Luptă împotriva Cancerului, care printre altele va actualiza și Codul european împotriva cancerului (ECAC) pentru a ține seama de cele mai recente dezvoltări științifice și va adăuga noi recomandări bazate pe dovezi pentru îmbunătățirea stării de sănătate și a nivelului de health literacy. Planul pentru cancer va avea ca scop sensibilizarea a cel puțin 80% din populație cu privire la mesajele din Cod până în 2025.
Greutatea corporală în exces, cel mai important factor de risc după tutun
Supraponderalitatea și obezitatea sunt factori de risc semnificativi pentru cel puțin 13 tipuri de cancer. 40% dintre cazurile de cancer diagnosticate în Statele Unite în 2014 au fost înregistrate la persoane cu greutate peste limita normală.
Însă și reversul medaliei este valabil – există dovezi solide că riscul de cancer poate fi redus prin adoptarea unei alimentații sănătoase (ținând astfel greutatea în limite normale) și a unui nivel de activitate corespunzător. La nivelul populației europene, persoanele care practică un stil de viață sănătos în conformitate cu recomandările pentru prevenirea cancerului au un risc de cancer estimat cu 18% mai mic decât persoanele al căror stil de viață și a căror greutate corporală nu respectă recomandările, conform statisticilor actuale prezentate în ECAC.
Această reducere a riscului a fost estimată pentru un stil de viață sănătos care include: o greutate corporală normală (un indice de masă corporală [IMC] cuprins între 18,5 și 24,9 kg/m2) și evitarea alimentelor care favorizează creșterea în greutate, cum ar fi băuturile dulci și alimentele de tip fast-food; cel puțin 30 de minute pe zi de activitate fizică moderată; alăptarea (pentru femei); consumul preponderent de alimente de origine vegetală; limitarea consumului de carne roșie; evitarea consumului de carne prelucrată; și limitarea consumului de băuturi alcoolice (dacă este posibil, abstinența totală e recomandată).
Deși abordarea privind componentele stilului de viață a fost simplistă (încadrarea persoanelor în categoriile de supraponderali ar trebui să țină seama de o serie de factori multipli), ideea de bază rămâne: o persoană trebuie să consume alimente pe cât posibil sănătoase, care aduc un aport caloric potrivit pentru activitatea mentală, dar mai ales fizică depuse. Cu alte cuvinte, dacă o persoană are un stil de viață sedentar, ar trebui să își adapteze consumul caloric la acesta. Pe de altă parte, trebuie ținut seamă de faptul că indicele de masă corporal este calculat și în funcție de raportul dintre masa musculară și grăsime, constituția, înălțimea persoanei etc. Așadar, medicul este cel care poate determina cu exactitate, în urma mai multor observații, acest indice. Mai mult, dezvoltarea instrumentelor de analiză genomică permite o nouă înțelegere a obezității, ținând seama de aspectele genetice.
Mai multe detalii despre noua înțelegere a obezității.
Beneficiile activității fizice și efectele negative ale sedentarismului
Deși există excepții de la regulă, de obicei, activitatea fizică previne apariția dereglărilor de greutate sau ajută la scăderea în greutate dacă este integrată în stilul de viață. Activitate fizică înseamnă orice tip de mișcare care implică folosirea mușchilor; prin urmare, aceasta include numeroase activități care de multe ori nu sunt considerate exerciții fizice. Această definiție amplă are mai multe implicații – beneficiile pot veni și din activități simple, precum mersul sau dansul. Totuși, până la un anumit prag, cu cât intensitatea și volumul de activitate cresc, cu atât cresc și beneficiile.
Mai mult, activitatea fizică aduce beneficii și în cazul persoanelor obeze sau fumătoare și este recomandată și pentru persoanele cu diverse boli cronice, precum cele cardiovasculare, ca terapie de recuperare în urma cancerului, dar și în timpul tratamentului chimioterapic.
Citește și: #ESCCongress. Primul ghid ESC dedicat sportului pentru pacienții cu afecțiuni cardiovasculare 2020
Sedentarismul contribuie în mod independent la apariția cancerului:
- 2,9% din totalul cazurilor de cancer se corelează cu sedentarismul;
- Cele mai multe cazuri sunt de cancer uterin (26,7%), cancer de colon (16,3%) și cancer mamar (3,9% dintre cazuri);
- Sportul crește concentrația sangvină de hormoni benefici, precum insulina ori estrogenul.
Conform studiului Pre-Operative Health and Body (PreHAB), efectuarea a aproximativ 200 de minute de exerciții fizice săptămânal, are un efect biologic demonstrat asupra modificării expresiei genice în cazul pacientelor recent diagnosticate cu cancer de sân. Citește mai multe.
Ce tipuri de cancer sunt favorizate de obezitate și lipsa activității fizice?
Nu greșim dacă afirmăm că un stil de viață sedentar și cu greutate corporală în exces favorizează apariția cancerului, însă din studiile observaționale, s-au evidențiat 14 tipuri diferite de cancer, pentru care este o asociere clară cu riscul de cancer:
- Cancer esofagian: un risc crescut de 4,8 ori;
- Cancer de stomac (în regiunea cardia): un risc aproape dublu;
- Cancer colorectal;
- Cancer hepatic;
- Cancer de vezică biliară;
- Cancer de pancreas;
- Cancer de sân;
- Cancer de uter (la nivelul corpului uterin): cu un risc de peste 7 ori mai ridicat;
- Cancer ovarian;
- Cancer de rinichi;
- Meningiom (un tip de cancer cerebral);
- Cancer tiroidian;
- Mielom multiplu;
- Limfom non-Hodgkin (limfom cu celule B mari difuze).
Cum se explică asocierea dintre cancer și obezitate?
Celulele adipoase din organism produc hormoni și proteine, care sunt eliberate în sânge și transportate în diferite zone din corp. Aceste substanțe pot avea rol de mesageri chimici care declanșează mecanisme complexe implicate în transformarea malignă a anumitor celule. Majoritatea moleculelor care funcționează ca mediatori între obezitate și cancer nu provoacă mutații care determină transformarea unei celule, ci favorizează creșterea și proliferarea celulelor maligne. Mai multe detalii:
Citește și:
- #DecodămCancerul. Epigenomica, o nouă dimensiune a oncologiei de precizie. Care sunt factorii care influențează expresia genelor și ce rol au în apariția cancerului?
- #DecodămCancerul. Sute de boli sunt reunite astăzi sub denumirea de cancer. Cum a evoluat înțelegerea asupra cancerului și care este rolul științelor „omice”?
- Codul european împotriva cancerului: 12 modalități de a preveni cancerul