Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă – ZERO cazuri de cancer de col uterin la femeile vaccinate împotriva HPV
În cadrul ediției de pe 20 februarie 2024 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
Este un subiect pe care și eu îl urmăresc încă din anul 2008 și care cred că reprezintă un model despre ce poate să însemne cu adevărat o inovație, coerența în implementarea unor intervenții de sănătate publică și cum se vede asta în statistici. […] Dacă ne uităm la realitatea din România o să constatăm că cei mai mulți oameni cu responsabilități în această zonă nu și-au făcut treaba.
Eu aș fi rușinat în locul lor să citesc genul acesta de informații care ne spun următorul lucru: în 2008 toate țările din lume porneau din același punct, nicio altă țară nu derulase înainte vreun tip de campanie de vaccinare împotriva HPV din simplul motiv că vaccinul nu exista. Ce a făcut diferența a fost, în prima fază, partea inspirațională – avem un instrument foarte puternic cu care ne dorim să rezolvăm această problemă – încrederea în știință și capacitatea de a implementa un astfel de program o perioadă lungă de timp. Acum vedem rezultatele, am văzut în Australia de-a lungul timpului, date din Marea Britanie, toate merg în aceeași direcție.
Un vaccin acoperă mai multe tulpini, în primul rând acoperindu-le pe cele care se asociază cu cel mai mare risc de cancer de col uterin și anume 16 și 18. Există o protecție încrucișată care face ca spectrul de protecție al vaccinului să fie extraordinar de bun. Aici de-a lungul timpului au fost publicate foarte multe date care vorbesc inclusiv despre siguranța vaccinului, avem date de eficacitate din viața reală din Scoția. După cum am văzut și date care ne arată că și o singură doză de vaccin este suficientă pentru a asigura această protecție.
Aceasta este, de fapt, una dintre concluziile studiului despre care discutăm – indiferent de numărul de doze administrate, nu s-a înregistrat niciun deces la persoanele vaccinate. Vârsta optimă pare că este 12-13 ani. Sigur, beneficiile vaccinării se văd și dacă persoana se vaccinează mai târziu, 14-22 de ani, citează studiul. Beneficii sunt și dacă vaccinarea se face atunci când femeia este adultă. Iată de ce este atât de important să prindem acest moment și să țintim populația respectivă. Mai este un mesaj important și anume că au beneficiat cel mai mult de pe urma vaccinării, femeile din zonele defavorizate.
Să spunem în primul rând că vorbim despre faza preclinică, acești nanosenzori au fost testați pe șoareci de laborator modificați genetic pentru a simula apariția cancerului pulmonar. Vorbim despre date de laborator, date preclinice, nu date clinice, astfel încât vom mai avea de așteptat până când o astfel de tehnologie va fi validată și pe subiecți umani, iar apoi autorizată și, în scenariul ideal, folosită.
Genul acesta de abordare face parte din interesul larg pe care lumea științifică îl are pentru a încerca să depisteze cât mai repede, ideal înainte de apariția modificărilor clinice și simptomatologiei, un tip de cancer. Sunt două momente importante în ceea ce înseamnă și numim noi în medicină „evoluția naturală a cancerului” care în momentul în care ar putea să fie interceptate sau identificate modalități mai eficiente, ar putea să schimbe cu adevărat acest tablou. Un moment este acesta – depistarea precoce sau chiar identificarea precoce al unui risc, care, în ambele situații duce la intervenții preventive sau de screening cu mult timp înainte la eventuala declanșare a bolii. Al doilea moment este cel în care boala devine metastatică și apare întrebarea „de ce se întâmplă acest lucru”, deoarece aceasta este marea problemă care determină mortalitatea. Metoda despre care vorbim abordează prima temă și anume cum să depistăm mai repede cancerul pulmonar care, tradițional, este mai greu de depistat, în cele mai multe situații simptomele apar târziu.
Sunt două teme foarte mari și aparent diferite care interesează grupuri și clinice și de cercetare, dar și din zona de policy și de advocacy care foarte rar se intersectează. Am șansa de a fi implicat cumva în ambele zone deci pot să privesc și obiectiv și informat tema aceasta, deși destul de des poți identifica similarități. Până la această știre n-ai fi putut sau nu am identificat un argument care să țină de mecanismele prin care, pe de-o parte, se reglează colesterolul, pe de altă parte, se întâmplă progresia cancerului care să susțină de ce anume cele două domenii ar putea veni mai des împreună și să înceapă să colaboreze. Le recomand celor care sunt pasionați de mecanisme moleculare să intre pe Raportuldegarda.ro și acolo vor găsi toate detaliile și despre calea de semnalizare WNT care este ca o magistrală și care este perturbată în această situație din cauza unei alterări la nivelul unei enzime.
Alte știri discutate în emisiune:
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre nerespectarea Codului de Practică UE privind Dezinformarea de către giganții tech
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre redefinirea calității alimentelor cu ajutorul inteligenței artificiale
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre riscul ridicat de boli cardiovasculare al persoanelor care stau mult pe scaun la locul de muncă