Pe măsură ce încrederea în instituții scade, un număr tot mai mare de tineri își ia informațiile medicale din social media

  • Medicina digitală



Din ce în ce mai multe persoane aleg să ignore sfaturile medicului și să își direcționeze încrederea către informațiile primite de la prieteni și familie sau regăsite pe platformele de social media. Această preferință este cu atât mai vizibilă cu cât persoanele sunt mai tinere, vârsta între 18 și 34 de ani, 38% dintre ei afirmând că au refuzat cel puțin o dată indicațiile doctorilor în favoarea sfaturilor găsite în social media.

Datele provin din cel mai recent raport global Edelman, Trust Barometer Special Report: Trust and Health, document care analizează încrederea cetățenilor în informațiile cu caracter medical și în cei care au grijă de sănătatea lor. Au fost incluși peste 16.000 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, provenind din 16 țări diferite.

abonare

Conform raportului, încrederea oferită profesioniștilor în domeniul medical, guvernelor, ONG-urilor și societăților medicale private se află pe un trend descendent în ultimii ani. Majoritatea respondenților sunt de părere că liderii cu vizibilitate socială crescută induc voit cetățenii în eroare cu privire la aspecte care țin de sănătate, fie prin dezinformare, fie prin exagerarea anumitor subiecte (59% cred asta despre liderii societăților private, 57% despre liderii din guvern și 57% despre jurnaliști). În 9 din 16 țări, majoritatea respondenților consideră că afacerile din mediul privat, guvernul și/sau ONG-urile chiar compromit accesul cetățenilor la servicii medicale de calitate.

Din 2019 până în prezent, încrederea avută în informațiile medicale vehiculate în mass-media a scăzut semnificativ la toate categoriile de vârstă. Un număr tot mai mare de persoane alege să apeleze la prietenii din cercul apropiat, familie și chiar social media pentru decizii ce privesc sănătatea.

Cel mai adesea, tinerii își iau informațiile medicale din mediul online, de pe website-uri, platforme de socializare, newslettere sau podcasturi. În același timp, tot tinerii sunt cei care împărtășesc online cele mai multe informații cu privire la sănătate, fie că este vorba de articole și știri, fie de experiențe sau opinii personale.

Cum poți distinge conținutul real, corect științific, de cel menit să dezinformeze?

35% din totalul respondenților consideră că orice persoană obișnuită care și-a făcut propriile cercetări în domeniu este cel puțin la fel de cunoscătoare în aspecte de sănătate ca un doctor. Această tendință este de două ori mai pronunțată în rândul tinerilor, comparativ cu persoanele care au depășit vârsta de 55 de ani.

Trendul este identic și atunci când vine vorba de a fi influențați de persoane fără calificare, cu privire la deciziile medicale care țin de sănătatea personală. 34% dintre respondenți afirmă că astfel de persoane au o mare influență asupra lor, tinerii fiind cei care solicită cel mai des sfaturi de la neprofesioniști.

Stefanie Sequeira, psiholog clinician, expert în sănătate mentală și în dezvoltarea adolescenților, profesor asistent la Universitatea din Virginia, sugerează o serie de măsuri pe care le pot lua tinerii în momentul în care interacționează cu conținutul online: „Adolescenții și tinerii trebuie să fie atenți la conținutul cu încărcare emoțională. Să se întrebe, care este scopul acestui conținut? Care este intenția cu care a fost făcut? Este acest conținut creat pentru a mă face să simt frică sau alte emoții intense? Care este intenția persoanei din spatele conținutului?”

Comparativ cu anii anteriori, persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani sunt mult mai încrezătoare în capacitatea lor de a distinge informațiile reale despre sănătate, de cele false sau înșelătoare.

Totuși, acest lucru nu este suficient pentru a-i feri de experiențe medicale nefericite. 58% dintre tinerii care au răspuns chestionarului Edelman regretă cel puțin o decizie pe care au luat-o pentru sănătatea lor, ca urmare a dezinformării din mediul online. Printre cele mai comune surse care împărtășesc informații medicale înșelătoare, aceștia au menționat: conținutul generat de utilizatori (UGC), creatorii independenți de conținut, prietenii sau familia și surse de media tradițională.

Citește și: