STUDIU. Consumul de alcool la tineri ar putea fi redus prin introducerea testării genetice, alături de consilierea comportamentală
Într-un studiu publicat în BMC Medicine a fost explorată eficacitatea unei noi intervenții care combină screeningul genetic și consilierea comportamentală pentru a reduce consumul de alcool. Studiul controlat randomizat s-a concentrat pe adulții tineri, un grup deosebit de vulnerabil la abuzul de alcool, având ca scop reducerea obiceiurilor de consum prin sfaturi de sănătate personalizate bazate pe profilul genetic al fiecăruia, mai exact testarea genelor care codifică enzime implicate în metabolizarea alcoolului.
Consumul excesiv de alcool prezintă riscuri severe pentru sănătate, inclusiv intoxicații acute cu alcool, comportamente riscante și chiar poate duce la suicid. Adulții tineri sunt expuși unui risc ridicat de a dezvolta obiceiuri dăunătoare care pot persista toată viața. Intervențiile tradiționale de sănătate publică au vizat abordarea acestor probleme prin educație și sesiuni de consiliere, care au demonstrat un succes modest în reducerea consumului de alcool. Noul studiu a urmărit să îmbunătățească aceste eforturi prin introducerea informațiilor genetice în procesul de intervenție.
Studiul a fost realizat la Universitatea Tsukuba din Japonia între iulie 2021 și octombrie 2022, implicând 196 de participanți cu vârste între 20 și 30 de ani, cu obiceiuri de consum excesiv de alcool. Participanții au fost randomizați în două grupuri: un grup de intervenție care a primit screening genetic pentru enzimele metabolizante ale alcoolului și consiliere personalizată ulterioară, și un grup de control care a primit educație standard despre alcool.
Intervenția a implicat screening-ul pentru polimorfisme în două enzime cheie: alcool dehidrogenaza 1B (ADH1B) și aldehid dehidrogenaza 2 (ALDH2). Aceste enzime joacă un rol esențial în metabolismul alcoolului, afectând cât de repede este procesat alcoolul și efectele sale ulterioare asupra organismului. Participanții au furnizat probe de salivă pentru genotipare și, o lună mai târziu, au primit o sesiune de consiliere de 30 de minute, adaptată la profilul lor genetic și obiceiurile de consum.
S-a constatat că participanții din grupul de intervenție au redus semnificativ consumul de alcool comparativ cu grupul de control. După trei și șase luni, cei care au primit screening genetic și consiliere au prezentat un consum zilnic mediu de alcool mai scăzut și scoruri reduse la Testul de Identificare a Tulburărilor de Consum de Alcool (AUDIT-C). Mai mult, grupul de intervenție a demonstrat schimbări comportamentale semnificative, trecând de la precontemplare (când nu au încă intenția de a schimba comportamentul, nu recunosc că au o problemă), la etapele de acțiune în modificarea comportamentului de consum.
Au fost identificate cinci categorii de metabolism al alcoolului pe baza profilurilor genetice, fiecare cu riscuri și comportamente diferite asociate consumului de alcool. Grupul de intervenție a arătat progrese notabile în modificarea comportamentului de consum, sugerând că sfaturile de sănătate personalizate bazate pe screening genetic pot încuraja eficient obiceiuri mai sănătoase.
Deși intervenția a arătat rezultate promițătoare, eficacitatea sa pe termen lung urmează să fie explorată în detaliu. Impactul asupra consumului de alcool și comportamentului a fost notabil la trei luni, dar a arătat doar o semnificație ușoară la șase luni. Acest lucru indică necesitatea unor eforturi susținute și, posibil, încorporarea unor instrumente noi, inclusiv soluții digitale, pentru suport și monitorizare continuă.
Studiul subliniază potențialul integrării screeningului genetic cu consilierea comportamentală ca abordare țintită pentru reducerea consumului excesiv de alcool. Cercetările viitoare ar trebui să exploreze utilizarea instrumentelor digitale pentru a îmbunătăți longevitatea și eficiența acestor intervenții, revoluționând astfel strategiile de sănătate publică pentru abuzul de alcool.
Prin adaptarea intervențiilor la profilurile genetice ale indivizilor, furnizorii de servicii de sănătate pot oferi îndrumări mai precise și mai eficiente, contribuind în cele din urmă la rezultate mai bune pentru sănătate și la reducerea efectelor negative ale alcoolui în rândul adulților tineri.
Metabolismul alcoolului în corpul uman este influențat semnificativ de variațiile genetice, în special în genele ADH și ALDH. Enzima ADH (varianta ADH1B), este responsabilă pentru primul pas în conversia etanolului în acetaldehidă, un compus toxic. Variațiile în gena ADH1B pot duce la diferențe în viteza și eficiența acestei conversii. De exemplu, persoanele cu anumite polimorfisme ADH1B metabolizează alcoolul mai rapid, rezultând într-o acumulare mai rapidă a acetaldehidei. Această conversie rapidă poate cauza simptome neplăcute, cum ar fi înroșirea feței, greața și tahicardia, care descurajează consumul ulterior și pot reduce riscul de dependență de alcool la aceste persoane.
Următorul pas în metabolismul alcoolului implică conversia acetaldehidei în acetat, o substanță mai puțin nocivă, facilitate de enzima ALDH2. Variațiile în gena ALDH2 duc la o activitate semnificativ redusă a acestei enzime. Persoanele cu varianta ALDH22 experimentează o descompunere mai lentă a acetaldehidei, ceea ce duce la acumularea acesteia în organism. Această acumulare poate provoca reacții adverse severe, cum ar fi înroșirea feței, palpitații și mahmureli severe, care pot acționa ca un factor de descurajare a consumului excesiv de alcool. Cu toate acestea, cei cu ALDH2 inactivă sau mai puțin activă sunt expuși unui risc mai mare de toxicitate acută la alcool și probleme de sănătate pe termen lung dacă continuă să consume alcool, în ciuda acestor reacții negative. Înțelegerea acestor influențe genetice asupra metabolismului alcoolului poate ajuta la adaptarea intervențiilor și la oferirea de sfaturi personalizate pentru a reduce riscurile asociate consumului de alcool.
Citește și
- ANALIZĂ. Rețelele de socializare contribuie la crearea unui comportament care încurajează consumul de alcool în rândul adolescenților. Influencerii – principalii promotori
- STUDIU. Abuzul de alcool în tinerețe se asociază cu creșterea riscului de cancer mai târziu în viață