De ce ar trebui să evaluăm lipoproteina(a) cel puțin o dată în viață

Cardiologie

Prevenție

Dr. Iulia Andrei-Bitere
22 iunie 2024
Citit de 152 ori.

Lipoproteina(a) este o particulă puternic aterogenă, ale cărei concentrații sunt determinate genetic iar aproximativ 20% din populația generală prezintă niveluri ridicate sau foarte ridicate de Lp(a). Multiple studii au arătat legătura dintre Lp(a) și numeroase boli cardiovasculare, inclusiv infarctul miocardic, boala arterială periferică sau stenoza valvei aortice, ghidurile actuale ale Societății Europene de Cardiologie (ESC) și ale Societății Europene de Ateroscleroză (EAS) recomandând testarea tuturor adulților.

Cu toate acestea, nivelurile Lp(a) sunt măsurate rar în practica medicală, chiar și la persoanele cu risc ridicat. Unul dintre motivele pentru care Lp(a) nu este măsurată în mod uzual este lipsa de susținere din partea profesioniștilor din domeniul sănătății. Clinicienii adesea nu cunosc modul în care trebuie gestionat un nivel de Lp(a) ridicat, având în vedere faptul că momentan nu există terapii specifice aprobate pentru reducerea Lp(a).

Totuși, există multiple motive pentru care măsurarea Lp(a) ar trebui să fie efectuată cel puțin o dată în viață:

Pentru a oferi răspunsuri pacienților care dezvoltă boli cardiovasculare fără a avea factori de risc convenționali

Până la 15% din pacienții care suferă un infarct miocardic nu prezintă factori de risc convenționali. Un nivel de Lp(a) ridicat poate ajuta pacienții să înțeleagă că evenimentul lor cardiovascular poate fi cauzat de un factor de risc genetic și nu neapărat de factori care țin de stilul de viață.

Pentru a identifica persoanele care au nevoie de o intervenție intensivă asupra reducerii factorilor de risc cardiovascular

Reducerea factorilor de risc modificabili, precum scăderea concentrației colesterolului plasmatic, în special a LDL-colesterolului, controlul valorilor tensiunii arteriale, adoptarea unei diete sănătoase, renunțarea la tutun și creșterea activității fizice, poate ajuta la scăderea riscului de evenimente cardiovasculare la persoanele cu Lp(a) ridicată.

Pentru a identifica persoanele cu risc genetic de a dezvolta boli cardiovasculare aterosclerotice

Studiile au arătat că Lp(a) este de șase ori mai aterogenă ca LDL-colesterolul, iar nivelul acesteia este în proporție de 90% determinat genetic. Identificarea persoanelor cu risc genetic crescut pentru dezvoltarea de boli cardiovasculare aterosclerotice este primul pas spre prevenirea posibilelor evenimente cardiovasculare asociate.

Pentru a preveni evenimentele cardiovasculare în familiile cu risc genetic ridicat

Odată identificată o persoană cu Lp(a) ridicată, se recomandă screening-ul familiei acesteia, pentru a depista și alți membri care prezintă un risc crescut și care vor beneficia de pe urma unei gestionări adecvate a factorilor de risc modificabili, cu scopul de a preveni evenimentele cardiovasculare.

Testarea Lp(a) este o metodă facilă și necostisitoare de a identifica persoanele cu risc cardiovascular crescut

Măsurarea Lp(a) are multiple avantaje comparativ cu alte metode mai invazive și mai costisitoare de stratificare a riscului. Testarea este facilă, printr-un simplu test de sânge care poate fi efectuat odată cu analizele de rutină. Este recomandat ca testarea Lp(a) să fie efectuată împreună cu primul profil lipidic al fiecărui adult. De asemenea, spre deosebire de alte investigații care trebuie repetate periodic, nivelurile Lp(a) rămân relativ stabile de-a lungul vieții, măsurarea acesteia fiind necesară doar o singură dată în viață.

Pentru a îmbunătăți cercetarea pentru prevenția bolilor cardiovasculare aterosclerotice

Majoritatea studiilor actuale au la bază date limitate, testarea Lp(a) fiind încă destul de restrânsă. Sunt necesare cercetări suplimentare ale Lp(a) în diferite grupuri etnice, în funcție de sex, vârstă sau diverse comorbidități pentru a înțelege mai bine asocierea nivelurilor Lp(a) cu riscul de boală.

Pentru a facilita implementarea noilor tratamente care vizează reducerea Lp(a)

În prezent nu sunt aprobate medicamente specifice pentru reducerea nivelurilor de Lp(a), dar există multiple studii clinice aflate în fază avansată pentru care primele rezultate vor fi prezentate în 2025. Se află în dezvoltare molecule precum pelacarsen (un nucleotid antisens) sau olpasiran (moleculă de ARN mic interferent – siRNA), ambele țintind gena LPA în ficat și, prin urmare, producția endogenă de Lp(a). Existența unui tratament eficient va motiva testarea și identificarea persoanelor la risc.

Deși există mai multe ghiduri internaționale care recomandă măsurarea Lp(a) cel puțin o dată pe parcursul vieții, majoritatea clinicienilor nu includ încă această analiză în profilul lipidic de rutină. Totuși, evaluarea nivelurilor Lp(a) aduce multiple beneficii pentru pacienți, cum ar fi stratificarea riscului cardiovascular total, gestionarea eficientă a factorilor de risc, realizarea unui plan de management corespunzător și identificarea celorlalți membri ai familiei care pot fi la risc, printr-un screening adecvat.

Citește și