#AHA23. Pacienții cu angină stabilă pot alege între medicația antianginoasă și intervenția coronariană percutană pentru a controla simptomele bolii cardiovasculare
Intervenția coronariană percutană (PCI) este o procedură de cardiologie intervențională minim invazivă efectuată frecvent pentru a trata boala arterială coronariană obstructivă, inclusiv angina instabilă, infarctul miocardic acut și boala aterială coronariană multivasculară, dat și pentru a reduce simptomele anginei stabile. Aceasta constă în introducerea unui stent într-o arteră coronară blocată sau îngustată, cu restabilirea unui flux de sânge adecvat la nivelul miocardului.
Într-un studiu prezentat în cadrul American Heart Association Scientific Sessions 2023 și publicat în New England Journal of Medicine, cercetătorii au analizat capacitatea PCI de a reduce simptomele anginei comparativ cu o procedură de tip placebo la pacienții care nu primesc medicație antianginoasă.
Aceștia au ajuns la concluzia că dintre pacienții cu angină stabilă care nu aveau ca tratament medicația antianginoasă și aveau semne de ischemie, PCI a scăzut simptomele de angină comparativ cu cei care luau un tratament placebo. Intervenția coronariană percutană la pacienții cu angină stabilă a redus frecvența apariției anginei, cu creșterea calității vieții, inclusiv a condiției fizice.
”Efectele PCI au fost imediate, susținute de-a lungul a 12 săptămâni și consecvente pentru fiecare parametru măsurat”, a declarat Christopher A. Rajumar, MBBS, cercetător la Imperial College, Londra într-un articol publicat în MedScape.
Acesta mai susține că 59% din pacienții incluși în studiu au mai prezentat câteva simptome legate de angină în ciuda efectuării PCI, numai că acum pacienții pot avea posibilitatea de a face o alegere informată între o procedură invazivă sau selectarea unei medicații antianginoase potrivite pentru ei. Ghidurile actuale de cardiologie recomandă PCI pentru pacienții cu angină refractară la terapia medicamentoasă.
Studiul a fost de tip dublu-orb, randomizat, controlat cu placebo urmărind efectele PCI comparativ cu intervenția de tip placebo la 301 pacienți cu angină stabilă. Aceștia au oprit orice medicație antianginoasă și au trecut prin faza de evaluare a simptomelor timp de 2 săptămâni înainte de a fi împărțiți aleatoriu pentru a face PCI sau o procedură placebo. 151 de pacienți au făcut intervenția coronariană percutană, iar 150 procedura placebo, fiind urmăriți apoi pentru 12 săptămâni.
Cercetătorii s-au axat pe urmărirea unui scor al simptomelor de angină, calculat zilnic, având ca indicatori numărul de episoade anginoase apărute într-o zi, evenimentele clinice (inclusiv sindromul coronarian acut sau moartea) și numărul de medicamente antianginoase prescrise în acea zi. Scorurile au fost cuprinse între 0 și 79, un scor mai înalt indicând un status al pacientului mai rău legat de simptomele anginoase.
După urmărirea timp de două săptămâni s-a ajuns ca concluzia că scorul mediu al simptomelor anginei a fost de 2.9, cu apariția sindromului coronarian acut la 4 pacienți în grupul celor care au făcut PCI și un scor mediu de 5.6, respectiv 6 pacienți care au suferit un sindrom coronarian acut dintre cei incluși în grupul placebo.
Rezultatele obținute în acest studiu demonstrează că intervenția percutană coronariană are un impact favorabil la pacienții cu diagnostic de angină, stenoză coronariană severă și ischemie demonstrată, putând deveni o altă opțiune de tratament al simptomelor, în afară de medicația antianginoasă.