Congresele Societății Europene de Cardiologie: top 5 noutăți din 2022
Raportuldegardă.ro vă invită să citiți o sinteză a celor mai recente noutăți prezentate în cadrul a trei dintre congresele organizate de Societatea Europeană de Cardiologie în primul trimestru al anului 2022: Acute CardioVascular Care, EHRA-European Heart Rhythm Association, ESC Preventive Cardiology.
Vaccinarea împotriva COVID-19 este sigură la pacienții cu miocardită anterioară
Vaccinarea împotriva Covid-19 nu este asociată cu reapariția miocarditei sau cu alte reacții adverse grave la persoanele cu istoric de miocardită anterior vaccinării. Rezultatele provin dintr-un studiu de mici dimensiuni prezentat la ESC Acute CardioVascular Care 2022.
Miocardita reprezintă inflamația miocardului (mușchiul inimii). Semnele și simptomele includ oboseală, angină pectorală (durere în piept), dificultăți de respirație și tahicardie (bătăi rapide ale inimii). La nivel global, prevalența este estimată la 10 până la 106 cazuri la 100.000 de persoane. Cauza principală a miocarditei este infecția virală.
În literatura de specialitate au fost raportate cazuri rare de miocardită în urma vaccinării SARS-CoV-2, cu o prevalență de aproximativ 2,1 cazuri la 100.000 de locuitori. Însă multiple studii sugerează că miocardita este mult mai frecventă după infecția Covid-19 decât după vaccinare. Conform rezultatelor unui studiu efectuat în SUA, este de șase ori mai probabil ca miocardita să apară după infecția Covid-19 decât după vaccinare (au fost evaluate vaccinuri tip ARNm).
Studiul prezentat în cadrul ESC Acute CardioVascular Care 2022 a inclus toți pacienții internați în Hospices Civils de Lyon în ultimii cinci ani (din ianuarie 2016 până în iunie 2021) cu un diagnostic de miocardită acută. Pacienții au fost contactați telefonic și au fost întrebați dacă au fost vaccinați, cu ce vaccin, de câte ori și dacă au avut efecte secundare. De asemenea, pacienții au fost întrebați dacă sunt sau au fost infectați cu SARS-CoV-2.
Un total de 142 de pacienți cu antecedente de miocardită acută confirmată au fost înrolați în studiu. Vârsta medie a fost de 31 de ani. Dintre aceștia, statusul de vaccinare a fost cunoscut pentru 71 de pacienți (50%): 55 de pacienți s-au vaccinat și 16 nu. Principalul motiv invocat pentru refuzul vaccinării a fost teama de recidivă a miocarditei (12 pacienti, 75% dintre pacienții nevaccinați).
Dintre pacienții vaccinați, 12 au primit o doză și 43 au primit două doze (vaccinul ARNm BNT162b2). Niciun efect advers grav nu a fost înregistrat pentru persoanele vaccinate.
Recomandări privind testarea genetică pentru bolile cardiace moștenite, publicate de către ESC
Când ar trebui pacienții și membrii familiei să fie supuși unei evaluări genetice pentru o afecțiune cardiacă? Aflați într-un document internațional de consens publicat în EP Europace, un jurnal al Societății Europene de Cardiologie (ESC) și prezentat la EHRA 2022. Documentul subliniază condițiile în care rudele ar trebui să primească teste genetice. Consilierea genetică este esențială și ar trebui să înceapă chiar înainte de efectuarea testelor clinice și genetice.
Odată ce o cauză genetică este identificată la pacient, membrii familiei, inclusiv copiii, pot fi examinați. Lucrarea oferă recomandări privind testarea genetică pentru patru grupuri de afecțiuni cardiace cauzate de defecte genetice: aritmii de cauză ereditară, cardiomiopatii, moarte subită cardiacă sau supraviețuitori ai stopului cardiac inexplicabil și boli cardiace congenitale. Cea mai frecventă dintre acestea este cardiomiopatia hipertrofică, care afectează cel puțin una din 500 de persoane.
Medicii de familie consideră screeningul pentru tulburările de ritm cardiac la fel de important ca screeningul oncologic
Screeningul pentru fibrilația atrială ar trebui să fie integrat în programele de vaccinare antigripală și de screening pentru cancer, conform unui sondaj al medicilor de familie realizat în cadrul proiectului AFFECT-EU și prezentat la EHRA 2022.
Fibrilația atrială este cea mai frecventă tulburare de ritm cardiac, afectând peste 40 de milioane de persoane la nivel global. Persoanele cu această afecțiune au un risc de cinci ori mai mare de accident vascular cerebral decât populația generală. Fibrilația atrială adesea nu are simptome și rămâne nediagnosticată.
AFFECT-EU este un proiect la scară largă, finanțat de UE, care își propune definirea strategiei optime de screening pentru fibrilația atrială, pentru a preveni accidentul vascular cerebral și decesul prematur. Proiectul a raportat anterior că screening-ul oportunist în asistența medicală primară utilizând dispozitive EKG cu o singură derivație a fost considerată cea mai fezabilă abordare de către profesioniștii din domeniul sănătății și autoritățile de reglementare.
Medicilor de familie din Europa li s-au cerut opiniile cu privire la implementarea acestei abordări de screening în practica clinică zilnică. Au fost colectate un total de 561 de răspunsuri (37,1% Europa de est, 29,4% centrală, 12,1% sud, 11,1% nord, 9,4% vest și 0,9% în afara Europei).
- 87% dintre medicii de familie au indicat că nu este stabilit nici un screening pentru fibrilația atrială în regiunea lor;
- 70,1% au declarat că există programe pentru cancerul colorectal;
- 80,9% pentru cancerul de sân și
- 87,3% pentru cancerul de col uterin.
Nevoia de screening standardizat al fibrilației atriale a fost evaluată la 82,3 pe o scară de la 0 la 100, fiind la fel de prioritizată ca și cea pentru cancerele de colon (86,5), de sân (86,8) și de col uterin (89,2).
În ceea ce privește fezabilitatea implementării, doar 12,8% dintre medicii de familie au declarat că au la îndemână un dispozitiv EKG în practică. Cu toate acestea, trei din cinci (60,4%) au spus că s-ar simți încrezători în a exclude fibrilația atrială cu ajutorul unui EKG cu o singură derivație.
Unul din patru medici de familie au raportat că nu au obstacole în demararea screening-ului pentru fibrilație atrială. Cu toate acestea, aproape unul din cinci a spus că are nevoie de mai multă educație înainte de a începe. Doar unul din zece a fost îngrijorat de detectarea unor cazuri fals pozitive, care ar putea induce anxietate inutilă pentru pacient.
Una dintre soluțiile principale, selectată de 24,3% dintre medicii de familie, a fost integrarea screening-ului fibrilației atriale în programele existente de vaccinare antigripală sau de screening pentru cancer. A doua cea mai populară idee, selectată de 24,2% dintre respondenți, a fost încorporarea un algoritm în sistemele software de îngrijire primară pentru a identifica pacienții potriviți pentru screening-ul fibrilației atriale pe baza vârstei și/sau a istoricului lor medical.
Insomnia este asociată cu recurența anumitor evenimente cardiovasculare
Aproape jumătate dintre pacienții cu boli cardiovasculare suferă de insomnie, iar 2 din 10 cazuri de evenimente cardiovasculare majore ar fi putut fi prevenite dacă era luată în considerare insomnia raportată de pacienți. Rezultatele au fost prezentate la ESC Preventive Cardiology 2022.
Studiul prospectiv a inclus 1.068 de pacienți, în medie la 16 luni după infarct miocardic și/sau o procedură de deblocare a arterelor blocate (implantare de stent sau operație de bypass). Au fost colectate date despre insomnie, factori de risc pentru evenimente cardiace repetate și afecțiuni coexistente. Participanții au completat chestionarul Bergen Insomnia Scale, care se bazează pe criteriile de diagnosticare pentru insomnie.
La momentul inițial, vârsta medie a pacienților era de 62 de ani, aproape jumătate (45%) au avut insomnie și 24% au folosit medicamente pentru somn în ultima săptămână. Pe parcursul unei urmăriri medii de 4,2 ani, un total de 364 evenimente majore cardiovasculare (MACE) au avut loc la 225 de pacienți.
Insomnia a reprezentat un factor comun la 16% din MACE recurente, fiind a treia ca importanță după fumat (27%) și activitatea fizică scăzută (21%).
„Aceasta înseamnă că 16% dintre evenimentele cardiovasculare adverse majore recurente ar fi putut fi evitate dacă niciunul dintre participanți nu ar fi avut insomnie.” – a comentat autorul principal al studiului.
Fumătorii cu boli cardiovasculare ar putea câștiga cinci ani de viață dacă renunță la fumat
Renunțarea la fumat adaugă la viață același număr de ani fără boli cardiovasculare ca administrarea a trei medicamente preventive combinate, pentru anumiți pacienți cu boli cardiovasculare. Concluzia aparține unor cercetări prezentate la ESC Preventive Cardiology 2022.
„Studiul nostru arată că eliminarea obiceiului pare a fi la fel de eficientă ca și administrarea a trei medicamente pentru prevenirea infarctului miocardic și accidentului vascular cerebral la persoanele cu IM în antecedente sau cărora le-a fost efectuată o procedură de bypass coronarian sau implantare de stent. Pacienții ar putea câștiga aproape cinci ani de viață sănătoasă. Acest grup are un risc deosebit de mare de a face din nou IM sau AVC, iar renunțarea la fumat este potențial cea mai eficientă acțiune preventivă”, a declarat Dr. Tinka Van Trier, Amsterdam University Medical Centre.
Studiul a folosit date de la 989 de pacienți cu vârsta de 45 de ani și peste care încă fumau la cel puțin șase luni după ce au suferit unul dintre evenimentele descrise mai sus. Pacienții au fost, în general, bine tratați cu medicamente preventive standard (antiagregante plachetare, statine și medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale).
Cercetătorii au folosit modelul SMART-REACH (disponibil la u-prevent.com) pentru a estima câștigul în ani sănătoși, adică fără IM sau AVC, dacă pacienții renunță la fumat. Ei au calculat, de asemenea, câștigul în ani sănătoși dacă pacienții au continuat să fumeze, dar au luat trei medicamente suplimentare pentru a preveni bolile cardiovasculare. Cele trei medicamente au inclus acid bempedoic, inhibitori de PCSK9 și colchicină.
Renunțarea la fumat a dus la un câștig estimat la 4,81 ani fără evenimente cardiovasculare, în timp ce cele trei medicamente împreună au oferit un câștig de 4,83 ani fără evenimente cardiovasculare.
Intoleranța la statine este „supraestimată și supradiagnosticată”
Unul din doi pacienți (50%) încetează să ia statine, reduc doza sau le ia neregulat, deoarece consideră că medicamentele pentru scăderea colesterolului provoacă dureri musculare și alte efecte secundare. Un nou studiu care a implicat peste patru milioane de pacienți a arătat că adevărata prevalență a intoleranței la statine la nivel mondial este de numai 6-10%.
Autorii cercetării, publicate în European Heart Journal, spun că descoperirile lor arată că intoleranța la statine este supraestimată și supradiagnosticată, astfel încât pacienții prezintă un risc mai mare de a dezvolta probleme cardiace, inclusiv deces cauzat de un nivel ridicat al colesterolului.
„Descoperirile noastre demonstrează că ar trebui să evaluăm cu mare atenție simptomele pacienților, în primul rând pentru a vedea dacă simptomele sunt într-adevăr cauzate de statine și, în al doilea rând, pentru a evalua dacă percepția pacienților că statinele sunt dăunătoare – așa-numitul efect nocebo – care ar putea fi responsabil pentru mai mult de 50% din toate simptomele, mai degrabă decât medicamentul în sine.”, Prof. Maciej Banach, Medical University of Lodz, Polonia.
Citește și:
- AHA 2021. Cele mai importante subiecte prezentate în cadrul Sesiunilor Științifice ale Asociației Americane a Inimii
- #ESCCongress. Cele mai importante subiecte prezentate în cadrul Congresului Societății Europene de Cardiologie 2021
- ESC-HF 2021. Cele mai importante subiecte prezentate în cadrul congresului de Insuficiență Cardiacă al Societății Europene de Cardiologie