Alimentele ultraprocesate sunt create să stimuleze consumul repetat și necesită reglementări similare tutunului
Alimentele ultraprocesate (UPF) sunt produse alimentare obținute industrial, prin procese complexe care implică transformarea și combinarea ingredientelor, la care se adaugă frecvent zahăr, grăsimi, sare, aditivi și arome. Exemplele cele mai comune includ băuturile carbogazoase, snacks-urile, dulciurile sau produsele ready-to-eat. Aceste alimente sunt concepute pentru a fi foarte atractive din punct de vedere senzorial, însă au, în general, o valoare nutritivă scăzută și un conținut caloric ridicat.
Un studiu recent publicat în revista Milbank Quarterly arată că aceste produse nu sunt doar „nesănătoase”, ci sunt concepute într-un mod comparabil cu produsele din tutun, pentru a stimula consumul repetat. Cercetarea, realizată de specialiști de la Harvard University, University of Michigan și Duke University, evidențiază faptul că UPF-urile utilizează strategii similare industriei tutunului, precum optimizarea „dozei” de ingrediente (de exemplu: cantitatea de zahăr și grăsimi, procentul de sare) și maximizarea efectului de recompensă. Astfel, produse obișnuite precum sucurile sau biscuiții sunt formulate pentru a crește plăcerea consumului și pentru a încuraja supraalimentarea.
Pe baza acestor observații, cercetătorii propun măsuri de reglementare similare celor aplicate produselor din tutun, precum etichetarea clară, taxarea suplimentară, restricționarea marketingului adresat copiilor și limitarea disponibilității în anumite spații, cum ar fi școlile sau spitalele. Deși alimentația este esențială pentru supraviețuire, autorii atrag atenția că tocmai acest lucru face problema mai dificil de gestionat, deoarece evitarea completă a acestor produse este greu de realizat în contextul actual. Totuși, specialiști de la Quadram Institute consideră că nu este încă pe deplin clar dacă aceste alimente provoacă dependență în sens farmacologic, sau dacă efectele observate sunt mai degrabă rezultatul preferințelor învățate, al accesibilității și al marketingului intens.
Dimensiunea fenomenului este susținută și de date privind consumul la nivel global. Un raport al UNICEF arată că o proporție semnificativă de copii consumă deja UPF de la vârste foarte mici, iar în țările dezvoltate acestea pot reprezenta peste jumătate din aportul caloric zilnic. În același timp, creșterea consumului este observată și în țările cu venituri mai mici, unde reglementările sunt mai limitate. Reprezentanți ai Amref Health Africa avertizează că această tendință pune presiune suplimentară asupra sistemelor de sănătate.
Datele din alte studii completează aceste concluzii și arată impactul asupra sănătății. Conform unui studiu publicat în American Journal of Preventive Medicine, riscul de deces prematur crește odată cu consumul de alimente ultraprocesate: o creștere cu 10% a consumului este asociată cu o creștere de 3% a mortalității din toate cauzele. În unele țări, până la 14% din decesele premature pot fi legate de aceste produse.
În ceea ce privește riscul de cancer, un studiu din Clinical Nutrition indică o asociere între consumul ridicat de UPF și cancerul colorectal. Această legătură este explicată atât prin calitatea scăzută a dietei (aport redus de fibre și nutrienți protectori), cât și prin prezența unor compuși potențial nocivi. De asemenea, carnea procesată, frecvent inclusă în această categorie, este clasificată drept cancerigenă de către International Agency for Research on Cancer.
Impactul acestor alimente este strâns legat și de creșterea prevalenței obezității. Potrivit unui review publicat în Nature Reviews Endocrinology, consumul de UPF contribuie semnificativ la această tendință globală. Studiile arată că aceste produse pot determina un aport caloric mai mare în mod spontan, chiar și atunci când au un conținut similar de macronutrienți cu alte diete, favorizând creșterea în greutate. Riscul de supraponderalitate și obezitate poate crește semnificativ în rândul consumatorilor frecvenți. Consumul frecvent de UPF este asociat cu un profil lipidic dezechilibrat, caracterizat prin niveluri mai scăzute de HDL-colesterol și mai ridicate de LDL-colesterol, ceea ce crește riscul de boli cardiovasculare.
Mecanismele implicate sunt multiple: procesarea intensă accelerează absorbția nutrienților și afectează hormonii care reglează apetitul, iar conținutul scăzut de fibre și proteine reduce senzația de sațietate. În plus, aceste diete pot modifica microbiomul intestinal și pot favoriza inflamația cronică, contribuind la dezechilibre metabolice. Expunerea la substanțe chimice din ambalaje, precum bisfenolii sau ftalații, poate amplifica aceste efecte.
Pe lângă factorii biologici, mediul alimentar joacă un rol major. Produsele ultraprocesate sunt ușor accesibile, relativ ieftine și intens promovate, iar porțiile mari și consumul frecvent între mese favorizează un aport caloric excesiv. Aceste condiții fac dificilă menținerea unei alimentații echilibrate, mai ales în rândul populațiilor vulnerabile.
În ansamblu, dovezile științifice sugerează că UPF trebuie analizate nu doar ca surse de nutrienți, ci ca produse industriale complexe, cu impact semnificativ asupra comportamentului alimentar și sănătății. Reducerea consumului acestora și promovarea alimentelor minim procesate, alături de politici publice adecvate, reprezintă pași esențiali pentru prevenirea bolilor cronice și protejarea sănătății populației.
Citește și:
- FoodProX: Peste 60% din aportul caloric este alcătuit din alimente ultraprocesate. Calitatea alimentației, redefinită cu ajutorul AI
- #SABCS2023. Femeile care locuiesc în zone cu acces la alimente ultraprocesate au risc dublu de mortalitate din cauza cancerului mamar
- STUDIU. Alimentele ultraprocesate, chiar dacă sunt de origine vegetală, asociate cu risc ridicat de boli cardiovasculare
Material redactat cu ajutorul AI, verificat și editat de echipa Raportul de Gardă, formată din specialiști în domeniul medical.