ANALIZĂ. Primii 100 de pacienți cu #COVID19 din România. Ce am învățat până acum și ce trebuie să facem în continuare?

Health literacy

Ruxandra Schitea
15 martie 2020
Citit de 16499 ori.

Pe 14 martie 2020, la 18 zile de la diagnosticarea primului caz de infecție cu noul coronavirus, România a trecut de borna deopotrivă simbolică și concretă, în planul acțiunilor necesare, al primilor 100 de pacienți diagnosticați.

Centrul pentru Inovație în Medicină și RaportuldeGarda.ro au pus împreună datele colectate în acest interval, le-au analizat și vă prezintă în continuare câteva concluzii de etapă, lecțiile învățate și ce ar trebui să facem în continuare.

Graficul evolutiei cazurilor de la o zi la alta — *Pe 14 martie 2020, România depășește pragul de 100 de pacienți cu #COVID19.*

Jumătate din numărul de cazuri sunt “de import”

Graficul distribuției cazurilor în funcție de țara de proveniență — *Aproximativ jumătate din cazurile de #COVID19 înregistrate în România sunt „de import”.*

49% dintre persoanele diagnosticate s-au aflat în afara țării înainte de momentul diagnosticului. În 35% din cazuri, pacienții s-au aflat anterior în Italia, țara cea mai afectată de pandemia cu noul coronavirus în Uniunea Europeană. Aceste persoane au fost sursele principale de transmitere a virusului către ceilalți 50% dintre pacienții diagnosticați, într-o singură situație neputând fi identificat un context epidemiologic sugestiv pentru pacientul diagnosticat.

Două persoane, responsabile de 22% din cazuri

Grafic persoane responsabile de transmiterea virusului COVID19 în România — *Principalii responsabili de transmiterea virusului #COVID19 în interiorul României.*

Două persoane diagnosticate (un bărbat din București și o femeie din Hunedoara) sunt responsabile de infectarea a 22% din numărul de pacienți – 15% în cazul bărbatului și 7% în cazul femeii. Aceasta situație a fost posibilă din cauză că fiecare dintre aceștia a ascuns autorităților, în faza inițială, faptul că s-ar fi deplasat anterior într-o zonă de risc pentru infecție, ceea ce a întârziat inițierea anchetei epidemiologice și a expus mai multe persoane riscului de infecție.

Un caz din 3, în București

Graficul celor mai afectate județe din România — *Până la momentul actual, județele care înregistrează cel mai mare număr de pacienți cu #COVID19 sunt București, TImișoara și Hunedoara.*

Mai mult de jumătate dintre cazuri (54%) sunt diagnosticate în 3 județe: București, Timișoara și Hunedoara. Un pacient din 3 a fost diagnosticat în Capitală.

Doar 11% dintre pacienți au vârsta peste 60 de ani

Graficul distribuției vârstelor pacienților cu COVID19 din România — *Din 100 de cazuri, majoritatea pacienților cu #COVID19 se încadrează în intervalul de vârstă 20-59 de ani.*

Acest aspect are o semnificație importantă, pentru că formele grave de infecție COVID-19 apar mai cu seamă la persoanele cu vârsta peste 70 de ani și care prezintă și alte comorbidități (hipertensiune arterială, diabet zaharat). Până acum, doar 6 din primii 100 de pacienți au vârsta mai mare de 70 de ani. De altfel, din primii 100 de pacienți, un singur caz este grav, necesitând internare la ATI, pe când 9 pacienți s-au vindecat, iar 90 de pacienți au forme ușoare sau moderate de boală.

Graficul stării de sănătate a pacienților cu COVID19 din România — Dintr-un total de 100 de pacienți, 9 dintre ei sunt complet vindecați, iar unul singur se află în stare gravă.

Câte persoane au fost testate pentru a diagnostica 100 de cazuri

Graficul numărului de teste necesare pentru identificarea pacienților cu COVID19 — *Pentru identificarea primilor 100 de pacienți cu #COVID19, au fost realizate în total 2.825 de teste.*

2.925 de teste au fost realizate pentru a pune în evidență primii 100 de pacienți infectați cu noul coronavirus, ceea ce înseamnă că 3,4% dintre cei testați au fost diagnosticați cu COVID-19. Un alt indicator important este că 12% dintre cei diagnosticați au trecut prin regimul de carantină sau izolare la domiciliu.

Ce am învățat și ce trebuie să facem mai departe?

“Analiza primelor 100 de cazuri nu are valoare predictivă pe termen mediu și lung, dar ne poate furniza câteva indicii despre eficiența măsurilor impuse de autorități. Fiecare set de măsuri (8, 11 și 14 martie) a venit ca urmare a schimbării dinamicii diagnosticării – reducerea timpului necesar pentru dublarea numărului de cazuri. Remarcăm caracterul proactiv al unor măsuri de distanțare socială, precum și rolul carantinei, al autoizolării și al anchetelor epidemiologice, care au permis până acum realizarea trasabilității transmiterii pentru primele 100 de cazuri”, explică Dr. Marius Geantă, Președinte Centrul pentru Inovație în Medicină. “Momentan, un număr relativ mic de persoane, 11%, are vârsta mai mare de 60 de ani – categoria aflată la cel mai mare risc pentru complicații și deces. Persoanelor în vârstă trebuie să li se acorde o atenție specială în perioada următoare, mai ales dacă se află în mediul rural și urban mic. În contextul apropierii Paștelui și a contactului probabil cu rude mai tinere posibil purtătoare asimptomatice ale virusului, riscul se poate amplifica pentru persoanele în vârstă “, a completat Dr. Marius Geantă.

Mai multe informații despre infecția cu #COVID19 în România găsiți în secțiunea Raportuldegarda.ro #VociCuAutoritate și în podcastul dedicat:

Pentru informațiile corecte și verificate, accesați stirioficiale.ro, primul website lansat de Code for Romania Task Force, în parteneriat cu Guvernul României prin Autoritatea pentru Digitalizarea României și Departamentul pentru Situații de Urgență.

Citește și: