Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

#ASH19. Sutimlimab, prima terapie țintită care demonstrează beneficii timpurii și susținute în boala aglutininelor la rece

mm
08 Jan 2020
3104 Views

Pacienţii cu boala aglutininelor la rece (BAR) au prezentat valori mai bune ale hemoglobinei, au avut nevoie de un număr redus de transfuzii şi s-au simţit semnificativ mai puţin obosiţi după ce au primit sutimlimab, conform unui studiu prezentat la cea de-a 61-a Întâlnire Anuală a Societăţii Americane de Hematologie (ASH 2019) din Orlando.

BAR reprezintă o boală autoimună rară în cadrul căreia sistemul imun al unui pacient atacă şi distruge eritrocitele. Persoanele cu BAR suferă de anemie severă şi de fatigabilitate şi prezintă un risc crescut de tromboză şi deces. Boala apare la vârste mai înaintate, mulţi pacienţi fiind diagnosticaţi în decadele a 6-a şi a 7-a de viaţă.

abonare

În prezent nu există tratamente aprobate pentru BAR. Sutimlimab este un anticorp monoclonal ce blochează activarea proteinelor C1s ale căii clasice a complementului, parte a sistemului imun hiperactiv în cazul pacienţilor cu BAR. Noul studiu a evaluat dacă blocarea activităţii C1s cu sutimlimab ar putea ajuta pacienţii cu BAR, ameliorând simptomele şi complicaţiile bolii.

Reprezentare schematică a structurii complexului C1 şi a componentelor sale (C1q, C1r, C1s). A, B, C sunt trei lanţuri polipeptidice diferite care se unesc pentru a forma subunitatea C1q. Sursă foto: sciencedirect.com

În studiul nostru, sutimlimab a oprit rapid şi eficient hemoliza pacienţilor cu BAR şi a demonstrat ameliorarea simptomelor acestora“, a relatat autorul studiului, Alexander Röth, MD de la Universitatea Duisburg-Essen din Germania. “Consider că, în final, am trecut de momentul critic în ce priveşte cercetarea în domeniul BAR, iar acum există potenţialul de a oferi o terapie ţintită acestor pacienţi, aşteptând aprobarea autorităţilor din sistemul de sănătate.”

Cercetătorii au înrolat 24 de pacienţi cu o vârstă medie de 71 de ani. 22 dintre aceştia au încheiat studiul. La început, toţi pacienţii prezentau BAR activă, incluzând valori ale hemoglobinei ≤ 10 g/dL, valori modificate ale bilirubinei totale şi cel puţin 1 transfuzie de sânge în ultimele 6 luni. Pacienţii au primit sutimlimab intravenos timp de 26 de săptămâni, iar simptomele lor au fost evaluate în săptămânile 23, 25 şi 26.

Obiectivul primar al trialului a fost reprezentat de răspunsul la sutimlimab măsurat ca o creştere a hemoglobinei cu ≥ 2 unităţi sau un nivel al hemoglobinei totale ≥ 12 g/dL, împreună cu evitarea transfuziei de sânge între săptămânile 5-26. Cercetătorii au urmărit, de asemenea, modificările nivelelor de bilirubină şi calitatea vieţii, măsurate prin scorul FACIT-Fatigue.

Mecanismul de acţiune al sutimlimabului. Sursă foto: ashpublications.org

Trialul şi-a atins obiectivul primar, cu hemoglobina îmbunătăţindu-se rapid după ce pacienţii au primit prima lor doza de sutimlimab. După 3 săptămâni, majoritatea pacienţilor avea nivelul hemoglobinei > 11 g/dL şi bilirubina totală normalizată. Scorurile calităţii vieţii s-au îmbunătăţit într-o săptămână şi au rămas stabile până în săptămâna 26.

“Am fost foarte încântați să observăm că sincronizarea temporală și durabilitatea răspunsului unei serii de parametri măsurând eficiența clinică pentru bilirubină, hemoglobină precum și scorul FACIT – Fatigue erau puternic corelate cu cinetica inhibiției căii clasice a complementului”, a adăugat Dr. Röth. “Aceasta ilustrează, într-adevăr, că ţintirea C1s poate avea un impact semnificativ asupra hemolizei, anemiei şi fatigabilităţii, ce reprezintă aspecte clinice importante în BAR.”

Aproape toţi pacienţii (92%) au experimentat cel puţin o reacţie adversă în timpul studiului şi 29% o reacţie adversă severă. Totuşi, majoritatea acestor evenimente a fost corelată cu procedurile chirurgicale sau cu afecţiunile medicale pre-existente şi s-a considerat că nu au legătură cu sutimlimabul. Reacţiile adverse în legătură cu folosirea acestuia nu au fost grave și au inclus edemele, hipertensiunea arterială şi rinoreea. Toţi pacienţii care au finalizat trialul au ales să continue să participe şi în faza ulterioară care va evalua efectele pe termen lung ale  sutimlimabului.

Cercetătorii au menţionat şi faptul că studiul nu a inclus un grup placebo de control şi a fost limitat de dimensiunea sa redusă – un aspect frecvent întâlnit în cadrul bolilor rare. Un studiu separat incluzând un grup de control şi pacienţi fără o istorie recentă a transfuziilor de sânge ar putea ajuta în determinarea beneficiilor potenţiale ale sutimlimabului sau a riscurilor acestuia într-o populaţie mai extinsă. Dr. Röth a adăugat că un registru al pacienţilor cu BAR ar putea ajuta cercetătorii să înţeleagă boala şi complicaţiile sale.

Citeşte şi: