Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

Costul real determinat de infarctul miocardic și AVC este dublu față de cheltuielile medicale directe

mm
09 Apr 2019
190 Views

Costul economic provocat de infarctul miocardic (IM) sau de accidentul vascular cerebral (AVC) este de două ori mai mare decât cheltuielile medicale directe, atunci când se ia în considerare scăderea productivității și impactul concediului medical necesar pacienților și îngrijitorilor. În primul an de la reluarea activității, randamentul pacienților este cu 25% mai mic decât înainte. Aceste rezultate au fost publicate în European Journal of Preventive Cardiology cu ocazia zilei mondiale a sănătății.

Studiul a înrolat 394 de pacienți din șapte țări europene, dintre care: 196 cu sindrom coronarian acut (86% infarct miocardic, 14% angină pectorală instabilă) iar 198 suferiseră accident vascular cerebral. Vârsta medie a pacienților a fost de 53 de ani. Aceștia s-au reintegrat la locul de muncă după 3-12 săptămâni de la evenimentul vascular. Pacienții au completat chestionarul iPCQ (Productivity Cost Questionnaire) elaborat de cercetătorii de la Institute for Medical Technology Assessment, parte a Universității Erasmus din Rotterdam. Întrebările au fost adresate în cadrul consulturilor de reevaluare cardiologică sau neurologică, și au vizat evaluarea ajutorului necesar pacienților din partea îngrijitorilor, precum și productivitatea la locul de muncă.

abonare

„Pacienții incluși în studiu s-au întors la locul de muncă, ceea ce înseamnă că evenimentele fuseseră relativ ușoare. Unii au fost nevoiți să își schimbe profesia sau locul de muncă astfel încât să muncească mai puțin. Nu au fost înrolați în studiu pacienți cu evenimente mai severe, care au renunțat să mai lucreze și care au avut nevoie de și mai mult sprijin din partea familiei și prietenilor.” – autoarea principală a studiului, Prof. Kornelia Kotseva, de la Imperial College London, Marea Britanie.

În anul următor evenimentului acut, pacienții care suferiseră IM au pierdut 59 de zile lucrătoare iar îngrijitorii lor, 11 zile, ceea ce a condus la un cost mediu de 13.953€ (variind între 6.641€ și 23.160€, în funcție de țară). După ce au suferit un AVC, pacienții au fost indisponibili 56 de zile de la locul de muncă, în timp ce îngrijitorii lor, 12 zile, determinând un cost de 13.773€ (variind între 10.469€ și 20.215€). Orele lipsă de la locul de muncă au fost evaluate în funcție de salariul mediu al fiecărei țări în anul 2018.

Povara economică determinată de bolile cardiovasculare (CV) este în continuă creștere la nivel global. Costurile asociate evenimentelor CV variază larg între țări și chiar în cadrul aceleiași țari. Conform unui studiu publicat în anul 2016, la nivel european, costul medical direct al sindromului coronarian acut este între 1.547 – 18.642€, iar cel al accidentului vascular cerebral, între 5.575 – 31.274€. Această evaluare economică nu include însă costurile indirecte determinate de pierderea productivității pacienților, motiv pentru care, povara reală asupra economiei este mult mai mare.

Cauzele care au dus la pierderea sau scăderea productivității au fost aceleași în toate țările, și anume:

  • 61% provocate de spitalizarea inițială și concediul medical după externare;
  • 23-29% din cauza absenței de la serviciu după concediul medical inițial (de ex. pentru consulturi medicale);
  • 9-16% prin inabilitatea de a munci la capacitate maximă din cauza afectării stării generale.

În cazul pacienților cu boală cardiovasculară diagnosticată anterior sau cu antecedente precedente de evenimente vasculare, s-au observat și mai multe zile de muncă pierdute în primul an de la evenimentul acut. Prin adunarea zilelor de muncă pierdute atât de pacienți, cât și de îngrijitori, s-au obținut 80 în cazul sindromului coronarian acut și 73 pentru AVC, costând 16.061€, respectiv 14.942€.

În ceea ce privește factorii de risc asociați, 27% dintre pacienții cu IM și 20% din cei cu AVC erau obezi, iar 40% din pacienții cu IM, respectiv 27% din cei cu AVC, erau fumători în momentul derulării studiului.

Pierderea productivității asociată evenimentelor cardio-vasculare este substanțială și efectele nu se rasfrâng numai asupra pacientului. Prevenirea sindromului coronarian acut și accidentului vascular cerebral este cheia pentru a îmbunătați longevitatea și pentru a evita multitudinea de costuri care derivă dintr-un asemenea eveniment. Adevărata tragedie este că atât de multe infarcte cardiace și cerebrale ar putea fi evitate prin activitate fizică, renunțare la fumat, alimentație sănătoasă, controlul tensiunii arteriale și a colesterolului” – Prof. Kotseva.

Sursa foto: University of Ottawa Heart Institute

Citește și:

Leave a Comment

Your email address will not be published.