Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

Redefinirea obezității: clasificarea în funcție de fenotip și tranziția spre tratamentul personalizat. Care sunt inițiativele globale pentru combaterea pandemiei obezității

mm
16 Jun 2020
1815 Views

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cazurile de obezitate la nivel mondial aproape s-a triplat din 1975. În 2016, peste 1,9 miliarde de adulți erau supraponderali. Dintre aceștia, peste 650 de milioane erau obezi. 38 de milioane de copii cu vârsta sub 5 ani erau supraponderali sau obezi în 2019. Cifrele sunt alarmante, însă obezitatea poate fi prevenită – atât printr-un stil de viață sănătos, cât și prin tratamentul adecvat.

who2018-raport-obezitate

Evoluția procentului de supraponderabilitate și obezitate în Europa, între 2010 și 2016.

Adesea, înțelegerea obezității se rezumă la calcularea Indicelui de Masă Corporală (IMC sau BMI – Body Mass Index), însă această măsurătoare este una grosieră, care nu poate surprinde complexitatea problemei masei corporale excesive. IMC este definit ca greutatea unei persoane în kilograme, împărțită la pătratul înălțimii sale în metri (kg/m2).

abonare

Conform OMS, o persoană adultă supraponderală are un IMC de peste 25, iar obezitatea e definită ca un IMC mai mare de 30. Un indice atât de simplist calculat nu poate fi utilizat pentru stratificarea corectă a pacienților.

În era medicinei personalizate, înțelegerea față de obezitate și supraponderabilitate, o problemă de sănătate publică la nivel global, trebuie să se schimbe.

Strategiile de tratament folosite în prezent pentru managementul obezității se bazează pe principiul „one-size-fits-all”,  în ciuda heterogenității bolii, iar tratamentele și intervențiile asupra stilului de viață nu au eficacitatea dorită din această cauză. Clasificarea în funcție de fenotip ne aduce cu un pas mai aproape de personalizare și, deci, de medicamentul potrivit, pentru pacientul potrivit.

Ilustrație realizată de editorul Raportuldegardă.ro, Ruxandra Schitea.

De ce este atât de importantă o abordare personalizată? Deoarece s-a observat o corelație între IMC și cele mai importante afecțiuni ale populației la nivel global:

  • Boli cardiovasculare (în principal boli de inimă și accident vascular cerebral), care au fost principala cauză de deces în 2012;
  • diabet zaharat;
  • tulburări musculo-scheletale (în special osteoartrita – o boală degenerativă  invalidantă);
  • unele tipuri de cancer (inclusiv endometrial, sân, ovarian, prostată, ficat, vezică biliară, rinichi, și colon).

Până în 2025, rata de obezitate la nivel global se așteaptă să ajungă la 21% în populația feminină. În plus, cazurile de cancer asociat supraponderabilității sunt mult mai frecvente la această categorie.

Criterii de clasificare multiple – fenotipurile obezității

La începutul anului 2020, o echipă de cercetători de la Mayo Clinic a condus un studiu în care și-au propus să identifice particularitățile pacienților obezi, în vederea unei abordări terapeutice personalizate.

Pentru a crea profilul fiecărui pacient, au fost utilizate mai multe metode – algoritmi de tip machine-learning bazați pe consumul caloric, consumul energetic în repaus și evacuarea alimentelor din stomac, precum și chestionare adresate pacienților despre obiceiurile alimentare, efortul fizic, statusul emoțional. În urma acestei analize, pacienții au fost clasificați în funcție de 4 fenotipuri:

  • hungry brain,
  • hungry gut,
  • emotional hunger,
  • slow burn.
Obezitate - 4 fenotipuri

Pacienții obezi au fost clasificați în funcție de 4 fenotipuri:
hungry brain, hungry gut, emotional hunger, slow burn.

Prevalența acestor 4 fenotipuri a fost evaluată și într-o altă cohortă, iar un sfert din pacienți se potriveau mai mult de unui fenotip, 9% nepotrivindu-se vreunuia. Este posibil ca aceste 4 fenotipuri să nu fie singurele de la nivelul populației generale.

Faza următoare a studiului a evaluat comportamentul alimentar al participanților. În medie, femeile obeze au consumat în jur de 700 de calorii / masă însă s-au observat diferențe în funcție de fenotip. Pentru a se simți sătule, femeile cu fenotip hungry brain au consumat 1.100 de calorii. Pentru bărbații obezi, aportul caloric a variat între 900, respectiv 1.600 de calorii.

Percepția în populația generală este că obezitatea este mai mult o tulburare de comportament, însă acest lucru este valabil numai la un subset de pacienți – fenotipul emotional hunger. Există și alte mecanisme subiacente care se află în spatele celorlalte fenotipuri, precum consumul ineficient de energie.

Cercetătorii au mers mai departe în personalizarea abordării obezității și au testat scăderea ponderală în două grupuri de pacienți tratați cu medicamente anti-obezitate: mai puțin de jumătate au primit tratament personalizat în funcție de fenotip, iar restul au primit tratament nepersonalizat.

37% din pacienții tratați în funcție de fenotip au înregistrat scădere ponderală cu peste 20% din greutatea corporală, comparativ cu 1% din celălalt grup. În plus, mai mulți pacienți din grupul tratat în funcție de fenotip au obținut scădere în greutate de peste 10% din greutatea corporală (42% față de 18%).

obezitate medicina de precizie fenotipuri

Strategiile de tratament folosite în prezent pentru managementul obezității se bazează pe principiul “one-size-fits-all” – asta în ciuda heterogenității bolii.

Ieșind din sfera acestui studiu, obezitatea mai poate fi clasificată în diferite subtipuri, în funcție de profilurile metabolice. Pe baza indicelui de masă corporală (IMC) și statusului metabolic, obezitatea este clasificată în patru grupuri:

  • metabolic sănătos și greutate normală (MHNW)
  • metabolic nesănătos și greutate normală (MUNW)
  • metabolic sănătos și supraponderal / obez (MHO)
  • metabolic nesănătos și supraponderal / obez (MUO)

MHNW este un subset de persoane cu greutate normală pe bază de IMC și un conținut ridicat de grăsime viscerală (grăsimea organelor). Aceste persoane prezintă o creștere a riscului de boli cardiovasculare. Pe de altă parte, în cadrul populației obeze, procentul mic (10-25%) care nu prezintă tulburări metabolice este denumit MHO.

Diferite mecanisme din spatele diferitelor fenotipuri ale obezității includ factori genetici, socio-economici și comportamentali, dintre care unii pot fi modificabili. Studiile au arătat, de asemenea, că fenotipul metabolic legat de obezitate se schimbă în timp. Trecerea de la menopauză la îmbătrânire este însoțită de modificări ale stării metabolice la persoanele cu diferite fenotipuri de obezitate.

Așadar, în funcție de criterii, clasificările pot fi multiple și este dificil ca datele să fie integrate pentru o înțelegere holistică a problemei. De aceea, programele care urmăresc înțelegerea mecanismelor complexe ale obezității și clasificarea ei, sunt cheia combaterii acestei pandemii globale.

Proiecte și acțiuni care țintesc povara obezității

Cea mai recentă inițiativă este un proiect internațional de cercetare sprijinit de UE, care vizează îmbunătățirea tratamentului obezității și schimbarea narațiunii din jurul acesteia. „SOPHIA” (Stratificarea fenotipurilor obezității pentru optimizarea viitoarei terapii a obezității), un parteneriat public-privat, care va fi condus de Novo Nordisk, a fost lansat de curând cu scopul de a îmbunătăți evaluarea riscurilor de comorbidități și tratament pentru persoanele cu obezitate. SOPHIA va identifica, caracteriza și stratifica subpopulațiile semnificative din punct de vedere clinic ale pacienților care trăiesc cu obezitate pentru alegerea celui mai bun tratament.

Complicațiile obezității sunt frecvente, dar principala problemă este că nu se poate prezice încă cine va dezvolta oricare dintre cele 200 de complicații cunoscute ale obezității. Mai mult decât atât, nu există predictori suficienți pentru cine va răspunde la tratamentele de obezitate.

Un alt proiect care vizează această problemă este programul POWER – Practice Guide on Obesity and Weight Management, Education and Resources – carta albă de luptă împotriva obezității, lansată de Asociația Americană de Gastroenterologie. Acesta urmărește identificare pacienților care ar putea beneficia cel mai mult de pe urma unui tratament.

program POWER obezitate

Asociația Americană de Gastroenterologie a lansat carta albă a luptei împotriva obezității – Practice Guide on Obesity and Weight Management, Education and Resources (POWER)

Pe de altă parte, atât OMS, cât și Comisia Europeană, țintesc această problemă încă din 2004, prin includerea subiectului în multiplele planuri de dezvoltare, dintre care amintim: WHO Global Strategy on Diet și Physical Activity and Health, Global action plan on physical activity 2018–2030: more active people for a healthier world.

Obezitatea și COVID-19

La momentul publicării acestui articol, ne aflăm încă în plină pandemie COVID-19. Un studiu recent, publicat în urmă cu câteva zile în The BMJ, atrage atenția asupra rolului industriei alimentare în actuala pandemie, făcând referire la riscul prezentat de obezitate pentru dezvoltarea complicațiilor COVID-19.

Mecanisme multiple ar putea explica relația dintre obezitate și Covid-19. Unul dintre acestea este enzima de conversie a angiotensinei 2 (ACE-2), enzima transmembranară pe care SARS-CoV-2 o utilizează pentru intrarea în celule și care există în cantități mai mari la persoanele obeze.

imagine cantar supraponderalitate obezitate

Obezitatea reprezintă o problemă medicală la nivel mondial
Sursa foto: medicalnewstoday.com

Obezitatea poate modifica, de asemenea, răspunsul imun, după cum s-a demonstrat în cazul virusului gripal, ceea ce duce la slăbirea apărării gazdei. Nu în ultimul rând, obezitatea diminuează funcția pulmonară printr-o rezistență mai mare a căilor respiratorii, greutatea în exces punând mai multă presiune pe cutia toracică. Atunci când pacienții cu obezitate trebuie internați în unitățile de terapie intensivă, ei sunt mai dificil de ventilat.

Ce putem face la nivel individual pentru a preveni supraponderabilitatea sau obezitatea?

Pentru că prevenția este cel mai bun tratament și pentru a încheia într-o notă pozitivă, există acțiuni pe care fiecare dintre noi le poate lua pentru a nu ajunge în situația de a nu ne mai controla greutatea corporală.

Iată care sunt recomandările OMS:

  • limitarea aportului energetic preluat din grăsimi și zaharuri;
  • creșterea consumului de fructe și legume, precum și de leguminoase, cereale integrale și nuci;
  • angajarea în activitate fizică regulată (60 de minute pe zi pentru copii și 150 de minute răspândite pe parcursul săptămânii pentru adulți).

Aceste acțiuni pot avea însă efect doar pentru populațiile care trăiesc în medii și societăți care permit un astfel de comportament sănătos și facilitează acest stil de viață.

Pe de altă parte, așa cum este menționat mai sus, apariția obezității nu ține doar de comportamentul uman în raport cu alimentația, ci există mecanisme complexe în spatele acestei afecțiuni, care trebuie studiate, înțelese și integrate corespunzător, pentru a putea fi combătute prin terapiile potrivite și schimbarea stilului de viață al persoanei.

Citește și: