Suplimentele cu omega-3, inutile pentru sănătatea inimii

  • Health literacy



Noi cercetări sugerează că acizii grași omega-3 nu reduc riscul bolilor cardiovasculare, al deceselor cauzate de bolile coronariene, al accidentelor vasculare cerebrale sau al aritmiilor cardiace.

Mulți specialiști în domeniul sănătății susțin faptul că acizii grași polinesaturați omega-3 din pește (omega-3 cu lanț lung (LCn3), incluzând acidul eicosapentaenoic (EPA) și acidul docosahexaenoic (DHA), precum și acidul alfa-linolenic din plante (ALA)) sunt benefice sistemului cardiovascular. Ghidurile recomandă consumul alimentelor bogate în omega-3 și, uneori, suplimente, însă studiile recente nu au confirmat beneficiile acestora.

abonare

O recenzie sistematică Cochrane, care a cuprins concluziile a 79 de studii randomizate, ce implică mai mult de 112.000 de persoane, nu a evidențiat nicio dovadă că aportul crescut de acid alfa-linolenic (ALA) și de acizi grași omega-3 cu lanț lung (LCn3) îmbunătățește sănătatea sistemului cardiovascular sau protejează împotriva bolilor asociate acestuia.

Unele studii sugerează faptul că ALA poate reduce ușor evenimentele cardiovasculare, mortalitatea cauzată de acestea și aritmiile, în timp ce alte cercetări sugerează că LCn3 pot reduce trigliceridele și crește HDL-colesterolul.

“Clinicienii trebuie să fie conștienți că, dacă nu există o nevoie specifică de reducere a trigliceridelor, atunci nu există niciun motiv pentru a încuraja utilizarea suplimentelor cu omega-3”, a declarat Lee Hooper, PhD, de la Universitatea din East Anglia, Marea Britanie, membru al Grupului Consultativ pentru Nutriție din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății. ”Pacienții ar trebui sfătuiți să cheltuiască banii pentru a mânca sănătos sau pentru a se menține în formă”, a adăugat Hooper.

Studiul a fost publicat online pe 18 iulie în Cochrane Database of Systematic Reviews și reprezintă cea mai extinsă evaluare a efectelor grasimilor omega-3 asupra sănătății cardiovasculare până în prezent.

Capsule omega-3
Capsule omega-3. Sursa: Pixabay

Cercetări anterioare inconsistente

Multe ghiduri de practică recomandă grăsimile omega-3, sub formă de ulei de pește sau suplimente, pentru a spori sănătatea cardiovasculară, ele fiind utilizate pe scară largă în acest scop. LCn3 derivă din pește, în timp ce ALA, un acid gras omega-3 cu catenă scurtă, provine din plante și este parțial transformat în acizi grași LCn3 în organism.

Autorii sugerează câteva mecanisme posibile pentru rolul protector al grăsimilor omega-3 împotriva bolilor cardiovasculare, incluzând scăderea tensiunii arteriale, modificarea profilului lipidic, modularea nivelurilor lipoproteinelor arteriale, reducerea riscului de tromboză, producerea de efecte antiinflamatorii și antiaritmice, îmbunătățirea funcției endoteliale vasculare și a sensibilității la insulină, creșterea nivelurilor de paraoxonază.

Cu toate acestea, în ciuda beneficiilor sale, uleiul de pește nu este lipsit de potențiale efecte secundare, inclusiv toxicitatea și nivelurile ridicate de mercur, iar grăsimile omega-3 pot spori sângerările sau suprima răspunsul imun normal. Mai mult, rezultatele studiilor anterioare au fost inconsecvente și limitate de posibili factori de confuzie.

“Organizația Mondială a Sănătății ne-a cerut să evaluăm efectele grăsimilor polinesaturate asupra sănătății și, ca parte a acestui proiect mai amplu, am evaluat efectele grăsimilor omega-3 asupra sistemului cardiovascular”, a spus Hooper.

Rezultate dezamăgitoare

Pentru a investiga asceastă problemă, cercetătorii au analizat 79 de studii care implică 112.059 de persoane. Pentru a fi inclus, un studiu a trebuit sa dureze cel puțin 12 luni și a comparat aportul crescut de ALA sau LCn3 față de consumul obișnuit sau mai scăzut.

Studiile au variat între 12 și 72 de luni și au inclus adulți cu grade diferite de risc cardiovascular, provenind din țări dezvoltate din punct de vedere economic. În timp ce majoritatea studiilor au evaluat suplimentele LCn3 administrate sub formă de capsule, unele studii au utilizat alimente bogate în LCn3 sau ALA în comparație cu placebo sau cu o dietă obișnuită.

Utilizând meta-analiza și teste de sensibilitate, cercetătorii au descoperit un efect scăzut sau lipsa unui efect în urma creșterii aportului de LCn3 asupra mortalității de toate cauzele în comparație cu placebo sau cu o dietă obișnuită (8% versus 9%, risc relativ [RR – relative risk] 0.98; 95% interval de încredere [CI – confidence interval], 0.90 – 1.03).

De asemenea, s-au constatat efecte scăzute sau lipsa unor efecte în cazul mortalității cauzate de bolile cardiovasculare (RR, 0.95; 95% CI, 0.87 – 1.03), dar și pentru evenimentele cardiovasculare (RR, 0.99; CI 95%, 0.94 – 1.04), în cazul mortalității cauzate de bolile coronariene (RR, 0.93, CI 95%, 0.79 – 1.09), pentru accidentele vasculare cerebrale (RR, 1.06; CI 95%, 0.96 – 1.16) sau pentru aritmii (RR, 0.97, 95% CI, 0.90 – 1.05). După efectuarea analizelor de sensibilitate, s-a constatat faptul că efectele LCn3 sunt aproape nule, cu excepția rezultatelor privind aritmiile.

Deși în analizele inițiale, LCn3 părea să reducă evenimentele bolilor coronariene (RR, 0.93; CI 95%, 0.88 – 0.97), acest rezultat nu a fost menținut în testele de sensibilitate.

“Aportul de LCn3 face o diferență mică sau inexistentă în ceea ce privește reducerea riscurilor asociate bolii coronariene”, au comentat autorii studiului.

Cercetătorii au descoperit că un aport crescut de ALA este puțin probabil să afecteze mortalitatea din diverse cauze (RR, 1.01, 95% CI, 0.84-1.20) sau mortalitatea cauzată de evenimente cardiovasculare (RR, 0.96, CI 95%, 0.74-1.25). De asemenea, acesta nu afectează evenimentele coronariene (RR, 1.00; CI 95%, 0.80 – 1.22).

Pe de altă parte, creșterea aportului alimentar de ALA (de exemplu, prin consumul de nuci sau margarină) poate reduce ușor riscul de apariție a evenimentelor cardiovasculare (de la 4.8% la 4.7%; RR, 0.95; 95% CI, 0.83 – 1.07) și este posibil să reducă mortalitatea cauzată de boala coronariană (de la 1.1% la 1.0%; RR, 0.95; 95% CI, 0.72 – 1.26) și aritmiile (de la 3.3% la 2.6%; RR, 0.79; 95% CI, 0.57 – 1.10).

Cercetatorii au declarat că impactul ALA asupra riscului de accident vascular cerebral este neclar.

“Am fost foarte încântați de grăsimile omega-3 la începutul anilor 1990, după câteva studii surprinzătoare și pozitive. Rezultatele din studiile ulterioare nu au fost niciodată la fel de bune, dar într-un fel ne-am menținut ideea că grăsimile omega-3 sunt grozave pentru noi, în ciuda rezultatelor dezamăgitoare”, a declarat Hooper.

Dovezile existente susțin faptul că administrarea capsulelor de omega-3 nu reduce riscul bolilor cardiace, accidentele vasculare cerebrale sau decesele asociate. Există puține dovezi ale efectelor consumului de pește în acest sens. Deși EPA și DHA reduc trigliceridele pe termen lung, suplimentele de grăsimi omega-3 nu sunt utile pentru prevenirea sau tratarea bolilor cardiace. Cu toate acestea, creșterea aportului de ALA poate avea un rol ușor de protecție împotriva unor boli cardiovasculare. De asemenea, cercetătorii au observat că grăsimile omega-3 măresc ușor colesterolul HDL, dar nu par să aibă alte efecte importante asupra sănătății.

Intervenții asupra stilului de viață

“Mi-ar plăcea ca suplimentele de omega-3 să reprezinte o modalitate simplă de a reduce riscurile bolilor cardiovasculare, însă acestea nu fac acest lucru, așa că trebuie să ne concentrăm asupra unor modificări ale stilului de viață care funcționează – o dietă sănătoasă, consum moderat de alcool, fără fumat și menținerea unei vieți active”, a adăugat Hooper.

Citește și: