Tesla și CureVac, parteneriat pentru dezvoltarea unor „microfabrici ARN” care să ajute la obținerea vaccinului împotriva COVID-19
Compania Tesla, al cărui co-fondator, director executiv și arhitect de produs este Elon Musk, a dezvoltat un parteneriat cu compania de biotehnologie CureVac, cu scopul de a construi o serie de imprimante moleculare mobile, pentru a ajuta la dezvoltarea vaccinului împotriva COVID-19.
Aceste imprimate moleculare sunt de fapt microfabrici de producție a ARN-ului mesager (mARN), molecule care pot fi folosite nu numai în obținerea unui vaccin împotriva noului coronavirus, ci și pentru dezvoltarea altor terapii bazate pe tehnologia mARN.
CureVac, companie de biotehnologie situată în Tuebingen, Germania, este un pionier în utilizarea tehnologiei care utilizează ARN mesager. În prezent, oamenii de știință din cadrul acestei companii lucrează la dezvoltarea unui vaccin împotriva noului coronavirus, vaccin care la mijlocul lunii iunie a intrat într-un studiu clinic de fază 1, pe subiecți umani.
Dacă acest vaccin se va dovedi eficient și sigur, iar organele de reglementare vor aproba punerea sa pe piață, microfabricile mARN vor facilita procesul de producție, asigurând sute de milioane de doze într-un timp cât mai scurt.
CureVac – microfabricile ARN
În Februarie 2019, compania CureVac a primit din partea Coalition for Emergency Preparedness Innovations (CEPI) un grant în valoare de 34 milioane de dolari pentru a dezvolta un prototip de printare a ARN-ului. Scopul unei astfel de tehnologii este printarea în masă a moleculelor de ARN mesager, pentru a facilita obținerea la scară largă a vaccinurilor de acest tip, pentru afecțiuni precum febra Lassa, febra galbenă și rabia.
Rolul tuturor vaccinurilor de tip mARN dezvoltate de această companie este de a direcționa celulele organismului astfel încât să genereze proteine și antigene împotriva diverselor afecțiuni. Moleculele de ARN mesager sunt încapsulate într-o carcasă de nanoparticule lipidice, pentru a putea proteja conținutul în timpul transportului.
Conform CureVac, o imprimantă ARN ar putea genera sute de mii de doze în doar două săptămâni. Implicațiile tehnologiei sunt semnificative, astfel de imprimante putând funcționa inclusiv în cadrul farmaciilor din spitale, pentru a facilita producția medicamentelor personalizate.
În urmă cu un an, în luna Iunie, CureVac împreună cu Tesla au înaintat un brevet care vizează dezvoltarea unui bioreactor destinat transcrierii ARN-ului in vitro. Avantajele unui dispozitiv automatizat de producere a ARN-ului ar facilita enorm procesul de manufactură, făcându-l mai sigur și sporind timpul de obținere.
Moleculele ARN sunt monocatenare, iar datorită pattern-ului lor molecular acestea pot fi obținute în urma unor procese biochimice relativ simple. Spre deosebire de producerea majorității medicamentelor biotehnologice, obținerea moleculelor ARN nu necesită celule vii modificate genetic.
CureVac – CVnCoV vaccinul împotriva COVID-19
La începutul lunii Martie, două vaccinuri destinate luptei împotriva noului coronavirus intrau în studiile clinice de fază I, pe subiecți umani. Este vorba despre vaccinul Moderna Therapeutics (mRNA 1273) și despre vaccinul CanSino Biological (Ad50-nCoV). Pe 10 Aprilie, Ad50-nCoV intră în faza II a studiului clinic, iar o lună mai târziu este urmat de către mRNA 1273.
În prezent, există 110 inițiative care au ca scop dezvoltarea unui vaccin eficient împotriva noului coronavirus. 8-10 dintre acestea sunt deja testate în studii clinice de fază 1. Este estimat faptul că în următoarea jumătate a anului 2020, alte două companii farmaceutice, Sanofi și GSK, vor iniția studii clinice de fază I pentru testarea unui vaccin împotriva COVID-19.
Deși în momentul de față există vaccinuri împotriva COVID-19 aflate în stadii avansate ale studiilor, companiile de biotehnologie nu încetează din a cerceta soluții inovatoare în acest demers. Așadar, la mijlocul lunii iunie, vaccinul CVnCoV, dezvoltat de către CureVac, a primit aprobarea de la organele de reglementare să intre în faza I a unui studiu clinic pe subiecți umani.
Studiul include 168 de participanți din Belgia și Germania, cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani. Acestora li se vor administra între 2 și 8 µg, pentru a putea identifica doza optimă de vaccin. De asemenea, în funcție de doza pentru care se va opta, vor putea fi identificate și profilul de siguranță și cel imunologic al vaccinului. Valoarea cuprinsă între 2 și 8 µg pare infimă, comparativ cu doza utilizată în vaccinul companiei Moderna Therapeutics, mRNA-1273, de 100 µg.
În luna iulie, vaccinul mRNA-1273 va intra în studiul de fază III, fiind testat pe un număr de 30.000 de participanți din Statele Unite ale Americii. Studiul clinic se va desfășura în parteneriat cu Institutul Național al Alergiilor și Bolilor Infecțioase (NIAID). Odată ce doza terapeutică a fost stabilită, compania a putut estima cantitatea de vaccinuri care ar putea fi produse pe perioada unui an, ajungând la un total de 500 de milioane de doze anual.
Citește și:
- Fundația Renașterea: Accesul la diagnostic și tratament pentru pacienții oncologici din România este periclitat de pandemia COVID-19
- Utilizarea tehnologiei de editare genomică CRISPR în strategia pentru combaterea SARS-CoV-2 și a virusurilor gripale
- #COVID19. Studierea vaccinurilor prin infectarea unor voluntari cu noul coronavirus: avantaje și obstacole etice