Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

Transmiterea COVID-19. Te poți infecta de la o persoană fără simptome?

mm
11 May 2020
1035 Views

Una dintre provocările în controlul pandemiei COVID-19 este identificarea persoanelor infectate în perioada presimptomatică. Studii recente arată că pacienții pot transmite virusul cu una până la trei zile înainte de debutul simptomelor. Aproape jumătate dintre cazuri pot fi atribuite transmiterii de la o persoană asimptomatică sau presimptomatică. Un nou articol publicat în New England Journal of Medicine sumarizează informațiile cunoscute până în prezent despre evoluția în timp a bolii: care este perioada de timp dintre contactul infecțios și debutul simptomelor, ce tip de manifestări există, cât timp de la ameliorarea simptomelor se mai poate transmite virusul?

Infografic COVID 19 căii de transmitere funcție etapă boală.

Calea principală de transmitere a SARS-CoV-2 este reprezentată de particulele respiratorii: picături eliminate din tractul respirator în mediu prin respirație, vorbit, strănutat sau tușit. Atunci când picăturile sunt mai mici de 5 micrometri se numesc aerosoli. Acest mod de transmitere nu este considerat obișnuit, însă este posibil ca virusul să fie aerosolizat în cadrul anumitor activități, precum cântatul sau prin proceduri medicale, precum intubarea sau administrarea de tratamente prin nebulizare. Studiile au arătat că SARS-CoV-2 poate rămâne în mediu în această formă până la 3 ore.

abonare
Grafic rezistență SARS-CoV-2 pe diferite medii

Un studiu publicat în New England Journal of Medicine  a testat cât timp poate rămâne viabil SARS-CoV-2 în 5 medii: în aerosoli până la 3 ore, pe materiale din cupru 4 ore, carton 24 ore, plastic 48 ore, oțel inoxidabil 72h.

A fost detectat material genetic SARS-CoV-2 și în probe de sânge și de scaun, însă nu au fost documentate până în prezent cazuri de transmitere fecal-orală. Virusul poate rezista câteva zile pe diverse medii precum carton, plastic sau oțel inoxidabil. De aceea, se consideră că, pe lângă contactul direct între persoane, și contactul indirect prin obiecte contaminate poate reprezenta o cale de transmitere.

Nu toate persoanele infectate cu SARS-CoV-2 manifestă simptome, iar la cei simptomatici se înregistrează diferențe mari ale gravității bolii. Simptomele descrise sunt febră, tuse, dureri sau disconfort ale gâtului, oboseală, dureri musculare. Unii pacienți au simptome gastro-intestinale precum greață, vărsături, diaree sau lipsa apetitului. Au fost raportate în literatură și afectarea simțului olfactiv sau gustativ.

Grafic manifestări digestive coronavirus și măsuri de prevenție.

Recomandările actuale în diagnosticul și prevenția infecției COVID19 se concentrează pe manifestările respiratorii ale bolii (tuse seacă, dificultăți în respirație, febră), însă unele studii arată posibilitatea de subdiagnosticare a simptomelor gastrointestinale ale bolii (diaree, greață, vărsături, discomfort abdominal)

Date inițiale din Wuhan arată că 81% dintre cazuri sunt ușoare sau moderate, 14% cazuri severe și 5% cazuri critice. Vârsta peste 65 de ani, bolile cardiovasculare, renale sau pulmonare, hipertensiunea, diabetul sau obezitatea cresc riscul de evoluție severă a boli.

apariție simtpome COVID-19 și durata de timp care a trecut de la contactul infectant

Majoritatea persoanelor dezvoltă simptomele specifice COVID-19 în primele 12 zile de la contactul infectant

Perioada presimptomatică este cea dintre contactul infecțios și debutul simptomelor. Jumătate dintre persoane au manifestări clinice la 4-5 zile de la expunere. La 11,5 zile de la contactul infecțios, 97,5% dintre cei care vor manifesta boala au simptome. În ultimele 1-3 zile ale perioadei presimptomatice, persoanele pot fi infecțioase. Cel mai înalt nivel al încărcăturii virale de la nivel nazofaringian este înregistrat chiar înainte de debutul simptomelor sau imediat după. Acesta scade apoi în aproximativ o săptămână. Pacienții cu forme severe pot elimina virusul în mediu o perioadă mai lungă de timp.

Un alt studiu asupra relației dintre severitatea bolii și eliminarea virusului în mediu a raportat că la pacienții cu forme severe, în probe din tractul respirator inferior, virusul persistă mai mult, cu mai multe copii virale, și ajunge la nivelul maxim mai târziu în evoluția bolii.

În grupul cu manifestări ușoare, încărcătura virală din probele respiratorii a fost mai mare în fazele inițiale ale bolii, cu nivel maxim în a doua săptămână. În grupul cu manifestări severe, încărcătura virală a continuat să crească și în săptăma a treia și a patra de la debutul simptomelor. În probele de scaun, încărcătura virală maximă a fost înregistrată tot în săptămânile III și IV de simptomatologie. Sursa foto Zheng Shufa et al. Viral load dynamics and disease severity in patients infected with SARS-CoV-2 in Zhejiang province, China, January-March 2020: retrospective cohort study, BMJ 2020

Pentru personalul medical, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă folosirea de echipament destinat protecției împotriva transmiterii prin picături respiratorii (halat de protecție, mănuși, mască chirurgicală și protecție pentru ochi), în timp ce Centrul de Control al Bolilor (CDC Center for Disease Control) prioritizează folosirea măștilor de protecție respiratorie. Atât OMS cât și CDC recomandă creșterea măsurilor de protecție în cazul procedurilor generatoare de aerosoli (folosirea de măști de protecție respiratorie și a camerelor de izolare a infecțiilor cu transmitere aeriană). Folosirea universală de protecție împotriva infecției prin picături respiratorii ar putea fi necesară pentru toate interacțiunile inițiale cu pacienții, pe baza studiilor recente, care arată existența riscului de transmitere al bolii înaintea apariției simptomatologiei.

Mai există multiple întrebări asupra răspândirii și managementului infecției, aflate în studiu. Nu se cunoaște nivelul contribuției transmiterii virusului de la persoane asimptomatice și presimptomatice, atât în cadru comunitar cât și spitalicesc, și nici rolul transmiterii prin aerosoli.

Citește și: