ASE va realiza prima analiză de impact a investițiilor în controlul cancerului în România – un proiect de cercetare susținut de MSD România
Academia de Studii Economice din București, cu sprijinul MSD România, demarează un amplu proiect de cercetare privind valoarea socio-economică a tratării cancerului în România și prima analiză a impactului unui pachet integrat de intervenții pentru controlul cancerului, de la prevenție și screening până la tratament. A doua direcție de cercetare este dată de analiza celor mai recente provocări în ceea ce privește tratamentul cancerului în contextul pandemiei COVID- 19. Acest proiect este susținut prin Programul Global de Granturi al MSD privind politicile de sănătate în domeniul cancerului și va primi o finanțare în valoare de 50.000 de dolari.
Echipa proiectului este alcătuită din Clara Volintiru, dr. (ASE) (co-PI), profesorul Rodica Zaharia (ASE) (co-PI), George Ștefan, dr. (ASE) și Marius Geantă, MD (președinte Centrul pentru Inovație în Medicină).
Pierderile socio-economice asociate cancerului
Costurile indirecte extrem de ridicate ale cancerului cresc povara bolii atât asupra societății, economiei, cât și asupra indivizilor, iar proiectul își propune să dezvolte o fișă completă a costurilor indirecte ale cancerului în România, arătând astfel magnitudinea poverii bolii și impactul indirect asupra productivității la locul de muncă.
Va fi analizat impactul investițiilor într-un pachet integrat de servicii medicale pentru controlul cancerului asupra sistemului de sănătate, precum și beneficiile sociale și economice.
„Demarăm, prin intermediul acestui proiect, prima analiză de impact a investițiilor în controlul cancerului pe care o vom înainta autorităților publice din domeniul sănătății. Aproape jumătate de milion de români se află în evidența cabinetelor de oncologie la nivel național, iar impactul cancerului poate fi analizat prin prisma costurilor economice (atât directe, cât și indirecte), a stresului emoțional al pacienților și rudelor, a efectelor secundare sociale și psihologice.
Costurile ample asociate bolii includ costurile indirecte, cu impact negativ asupra economiei naționale și sunt compuse din scăderea productivității datorată pierderilor de venituri pe piața muncii a pacienților cu cancer, bazate pe trei motive diferite: mortalitate, absența temporară de la locul de muncă din cauza tratamentului sau a bolii și întreruperea permanentă a muncii”, a declarat Prof. Univ. Dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti (ASE).
Conform unei analize efectuate în Australia, pacienții cu cancer au, în medie, de trei ori mai puține șanse de a participa pe piața muncii cu normă întreagă: „Chiar și atunci când un pacient cu cancer revine la muncă după sau între tratamente, productivitatea acestuia ar putea fi afectată semnificativ de nivelul efectelor secundare asociate anumitor tipuri de tratament. (…). Prin urmare, din perspectiva societății, povara economică a cancerului este compusă din costuri directe, costuri informale de îngrijire și costuri indirecte.
Construcția bugetului alocat controlului cancerului ar trebui privită nu ca o cheltuială, ci, pe lângă numărul vieților salvate, ca pe o investiție cu rezultate favorabile în economie”, a declarat Clara Volintiru, Conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale (REI), ASE, și coordonatorul principal al proiectului de cercetare.
Proiectul va presupune și dezvoltarea unui set de recomandări de politici publice bazate pe progresele non-clinice în ceea ce privește tratarea cancerului în România, trecând în revistă diferitele opțiuni de politici de sănătate pentru gestionarea acestei afecțiuni. Rezultatele vor fi diseminate pe scară cât mai largă, pentru a spori gradul de conștientizare și a sprijini fundamentarea politicilor publice bazate pe dovezi.
„(…) Dată fiind complexitatea acestei boli este nevoie de acțiunea sinergică a tuturor actorilor – autorități publice, mediul academic, organizații neguvernamentale și industrie – de altfel acesta este obiectivul programului nostru la nivel global: susținerea cercetării și stimularea dezbaterii pentru identificarea unor recomandări și soluții clare și pragmatice. (…)”, a declarat Ana Dodea, Policy & Market Access Director, MSD Romania.
Obstacole sistemice și socio-economice pentru pacienții cu cancer
România se află printre țările europene cu cele mai mici costuri de îngrijire a sănătății (costuri directe) pentru cancer pe persoană: 20 de euro, comparativ cu Luxemburgul, cu 184 de euro. Ca și în alte țări, costurile indirecte asociate cancerului sunt mai mari decât costurile directe. În ciuda faptului că asigurările de sănătate din sistemul public acoperă diagnosticul, tratamentul și urmărirea cancerului, pacienții cu cancer se confruntă cu diverse obstacole de organizare și funcționare a serviciilor specifice necesare dar și bariere socio-economice.
De menționat sunt lipsa programelor naționale de screening eficace și nivelul slab de informare a populației în ceea ce privește factorii de risc și accesul la screening, care se traduc printr-un diagnostic tardiv, la care se adaugă liste lungi de așteptare pentru investigații critice precum PET-CT și RMN – uneori de săptămâni sau luni, lipsa facilităților de terapie de sprijin, ceea ce înseamnă că pacienții călătoresc uneori până la 12 ore pentru a ajunge la un centru de tratament.
Citește și:
- Cancerul pulmonar: prioritate pentru sistemul de sănătate. Cum poate fi scurtat traseul pacientului și care este rolul echipelor multidisciplinare?
- #EAU20. Calitatea vieții pacienților cu cancer de prostată, influențată de tipul de tratament urmat
- LANSARE. Raport The Economist: analiza politicilor pentru cancer pulmonar în 27 de țări. Ce recomandă experții?