Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

LANSARE. Raport The Economist: analiza politicilor pentru cancer pulmonar în 27 de țări. Ce recomandă experții?

mm
15 Jul 2020
5921 Views

Astăzi a fost lansată a doua fază și forma finală a raportului realizat de către The Economist Intelligence Unit (EIU) – „BREATHING IN A NEW ERA: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa”, ce cuprinde analiza politicilor și programelor de sănătate pe această temă din 27 de țări europene. Prima parte a fost lansată în a doua jumătate a anului trecut și a cuprins analiza a 11 țări europene, printre care și România. Studiul a identificat încă de atunci nevoia majoră de politici integrate pentru a transforma cancerul pulmonar într-o prioritate: educație pentru sănătate, prevenție, screening, diagnostic, tratament și îngrijire, toate acestea la un standard european; iar cheia unei bune practici este asigurarea faptului că pacienții fac parte din proces, în special prin organizațiile de pacienți.

Primele rezultate ale studiului au fost prezentate la Forumul European pentru Cancer din Bruxelles, din 2018. Un an mai târziu, au fost făcute publice rezultatele individuale a 11 țări, printre care și România. La acel moment, Centrul pentru Inovație în Medicină (InoMed) și MSD România atrăgeau atenția că țara noastră are nevoie de un Plan Național de Control al Cancerului Pulmonar, ca element de bază într-o abordare integrată, intersectorială la nivelul politicilor publice, care să crească rata de supraviețuire și calitatea vieții pacienților.

abonare

„Anunțatul Plan European de Luptă împotriva Cancerului și Misiunea de cercetare asupra cancerului promit să facă din cancer cea mai importantă temă medicală pentru Comisia Europeană, în anii următori. Pentru a maximiza acest moment în beneficiul pacienților români, va trebui să avem, în România, o abordare curajoasă, inovatoare și proactivă. În acest context, Raportul The Economist Intelligence Unit realizează o fotografie de moment asupra situaţiei cancerului pulmonar din România și din regiune, de la care se poate porni construcția unul model pilot de adresare a acestei maladii la nivelul sistemului de sănătate din România, ținând cont de contextul european menționat”, a declarat Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

Rezultatele raportului final realizat de EIU au fost dezbătute astăzi în cadrul webinarului Lung Cancer in Europe: New Ideas for Policy Action. Speakeri în cadrul evenimentului au fost:

Studiul a analizat 17 indicatori de performanță împărțiți în cinci domenii legate de nivelul de conștientizare, prevenție, screening, diagnostic, tratament și îngrijire. Fiecare țară europeană a primit un scor pentru cei 17 indicatori de performanță. În plus față de acest raport general, fiecare țară are un profil individual care oferă detalii epidemiologice, despre gradul cheltuielilor, evaluarea performanței pe baza fiecărui indicator și o listă de recomandări.

Odată ce s-a stabilit un scor preliminar pentru fiecare ţară, s-au organizat workshop-uri la nivel național cu participarea experților externi și locali pentru a discuta scorul și s-au dezvoltat recomandări de îmbunătățire a programelor şi politicilor publice

The Economist Intelligence Unit tari participante

Cele 27 de țări europene participante la analiza raportului The Economist Intelligence Unit.

Concluziile raportului și recomandările

Rezultatele raportului arată că, deși există modele de bune practici, este loc pentru îmbunătățiri în toate țările și domeniile – asigurarea unor căi de direcționare rapidă a pacienților pentru testare și diagnostic rapid, precum și acces prompt la tratamente de calitate înaltă, servicii de asistență psihologică eficiente și politici semnificative de sănătate publică. Planurile naționale actuale de control al cancerului pot fi utilizate pentru a ghida aceste îmbunătățiri, iar registrele cu date clinice, tratamentul primit și rezultatele raportate de pacient pot ajuta la evaluarea implementării.

Rezultatele în domeniul sănătății sunt influențate de o serie de factori, și doar unii pot fi influențați de politicile publice. Există adesea un decalaj între implementarea politicilor și impact. Cu toate acestea, datorită dovezilor din spatele scorului fiecărei țări, se așteaptă ca îmbunătățiri în ceea ce privește evoluția cancerului pulmonar să se vadă în timp în țările care implementează politicile notate.

Raportul concluzionează că există cinci principii în jurul cărora se poate construi o politică de succes care să contribuie la creșterea supraviețuirii și îmbunătățirea calității vieții pacienților cu cancer pulmonar din Europa:

  • Cancerul pulmonar trebuie să fie o prioritate strategică în toată Europa – trebuie dezvoltate planuri de control specifice cancerului pulmonar și îmbunătățite acțiunile strategice cu planurile naționale de control al cancerului, care includ detalii despre implementare și finanțare.

Planurile naționale de control al cancerului și planurile de control specifice cancerului pulmonar ar trebui să fie în vigoare, actualizate periodic și finanțate corespunzător. Aceste planuri constituie baza pe care țările abordează problema cancerului. Țările cu sisteme de sănătate descentralizate sau defavorizate trebuie să găsească soluții viabile pentru a se asigura că Planul Național de Control al Cancerului poate fi adoptat, pentru a oferi îngrijiri echitabile în toate regiunile dintr-o țară.

„A fost interesant să observ în raportul EIU, problema timpului scurs de la diagnostic la tratament, mult prea lung uneori. (…) Am insistat asupra creării unei tabele prin care să putem măsura rata de succes a diferitelor inițiative, în diferite tipuri de cancer. Ce fel de cerințe esențiale și indicatori de performanță sunt necesari în cazul cancerului pulmonar pentru a putea să măsori performanța? (…) Nu vrem să stabilim standardul de aur, însă vrem să avem un standard minim, cel mai scăzut acceptabil în calitatea îngrijirii oncologice în cancerul pulmonar. (…) Vom lansa în luna septembrie, Codul practicii oncologice, care cuprinde 10 drepturi ale cetățenilor asupra a cum ar trebui să arate călătoria lor ca pacienți oncologici. (…) Consider că principala recomandare care ar trebui implementată este cea referitoare la scurtarea timpului de la diagnostic la tratament”, a declarat în cadrul evenimentului, Mike Morrissey, CEO European Cancer Organisation.

  • Atenția trebuie canalizată asupra detecției precoce – adoptarea programelor de screening, direcționarea rapidă a persoanelor pentru a obține un diagnostic rapid și acces prompt la tratament.

Recomandările clinice pentru cancerul pulmonar ar trebui să reflecte înțelegerea științifică tot mai mare și să includă căi clare de direcționare a pacienților, perioade de timp și indicatori de calitate. Cadrele de timp trebuie să fie încorporate în liniile de direcție, deoarece servesc ca repere pentru evaluarea performanței. Timpul este esențial pentru persoanele care suferă de cancer pulmonar: întârzierile în testarea diagnosticului și accesul la tratament trebuie eliminate. Conștientizarea sporită a beneficiilor screening-ului în rândul publicului și în rândul furnizorilor de îngrijiri primare poate ajuta la rezolvarea nevoilor neacoperite.

În cadrul evenimentului Lung Cancer in Europe: New Ideas for Policy Action, Dr. Marina Garassino, de la Institutul Național de Cancer din Milano a declarat„Poate putem trata tumora dacă investim în prevenție. (…) În ultimii 5 ani am înregistrat progrese incredibile în NSCLC, însă aceste progrese sunt posibile dacă diagnosticăm corect pacienții. Asta înseamnă că trebuie să stadializăm foarte bine pacienții, să înțelegem la ce stadiu se află boala în fiecare organ și trebuie să ne mișcăm foarte repede, deoarece statusul de performanță al acestor pacienți se poate deteriora în câteva săptămâni și trebuie să obținem multe caracteristici tumorale, în particular caracteristicile genomice tumorale pentru a le asocia cu tratamentele potrivite (…).” 

„PD-L1 este un test foarte important pentru sensibilitatea la imunoterapii. Și ceea ce este și mai important este că în 2020 suntem capabili să oferim ani de viață pacienților dacă diagnosticul este corect și pus rapid. (…) Este important sa avem o echipă multidisciplinară. Dacă o ai, ești capabil să ai un diagnostic corect pentru pacient, unul rapid. În viitor trebuie să ne gândim și să lucrăm în jurul acestui concept, deoarece cancerul pulmonar este o cursă contra timp, dar este și o cursă contra calității înalte” – Dr. Marina Garassino.

  • Pacienții trebuie să fie auziți de autoritățile cu putere de decizie.

Sunt necesare îmbunătățiri în toate aspectele și pe tot parcursul, de la prima suspiciune de boală și screening până la diagnostic și tratament al cancerului pulminar. Autoritățile cu putere de decizie trebuie să se asigure că există căi prin care pacientul poate fi implicat. Deși multe sisteme de sănătate au făcut pași în direcția corectă, majoritatea țărilor ar putea face mai mult pentru a implica organizațiile de pacienți în luarea deciziilor. Includerea organizațiilor de pacienți în evaluările naționale asupra politicilor publice poate ajuta la crearea unui consens, la îmbunătățirea conștientizării tuturor părților interesate și la încurajarea reformei de politici publice.

„Problema este că e greu să pornesti acțiuni de advocacy, deoarece oamenii sunt atât de bolnavi încat nu pot lucra. Am văzut atâția oameni care s-au dus… Este nevoie de efort din partea profesioniștilor din domeniu sănătății, din partea membrilor familiei, al prietenilor, din partea politicienilor și a liderilor de decizie. Trebuie să lucrăm împreună. (…) Pacienții nu primesc același suport din partea autorităților, este dificil pentru grupurile de advocacy ale pacienților să pornească o organizație, iar noi încercăm să îi ajutăm. (…) Cred că recomandarea care ar trebui implementată cât mai rapid este integrarea pacienților în factorul de decizie”, a declara Tommy Bjork, membru al boardului Lung Cancer Europe, în cadrul evenimentului Lung Cancer in Europe: New Ideas for Policy Action.

  • Sistemele de sănătate trebuie să asigure acces durabil și echitabil la inovații.

Inovațiile medicale recente și evoluțiile tehnologice au îmbunătățit testarea în scop diagnostic și au adăugat noi opțiuni de tratament pentru pacienții cu cancer pulmonar, îmbunătățind supraviețuirea și calitatea vieții. Asigurarea accesului la testarea biomarkerilor și permiterea pacienților să acceseze terapii inovatoare vor necesita noi procese și sisteme. Noile inovații promit multe, însă părțile interesate trebuie să colaboreze pentru a le oferi pacienților.

„(…) Fiecare euro cheltuit pe cercetare, este un euro cheltuit în salvarea de vieți și trebuie să repetăm acest lucru, deoarece progresul nu este evident imediat, iar oamenii tind să uite. Cred că recomandarea care ar trebui cel mai rapid implementată este focusul asupra asigurării accesului echitabil la inovația oncologică și tratament”, a declarat în cadrul evenimentului, Claudia Gamon, membru în cadrul grupului MEPs Against Cancer din PE.

  • Lupta împotriva stigmatizării pacienților cu cancer pulmonar prin educație și creșterea conștientizării asupra bolii

Stigma rămâne o problemă pentru cancerul pulmonar. Ar putea fi de ajutor reducerea atitudinilor negative și a gândirii fataliste, în timp ce sunt promovate eforturile anti-fumat. Tutunul nu este singurul responsabil; o conștientizare mai mare în întreaga populație și printre profesioniștii de asistență medicală primară poate contribui la eliminarea stigmatului pentru toți cei care trăiesc cu cancer pulmonar. Mai multe țări au început să analizeze modul în care stigma și barierele asociate acesteia reduc șansa la o îngrijire bună și de calitate. Strategiile utilizate pentru destigmatizarea altor tipuri de cancer pot fi adaptate și în cazul cancerului pulmonar. Este timpul ca toate persoanele cu cancer pulmonar să fie tratate cu compasiune și demnitate.

The Economist Intelligence Unit profil tari arii de performanta

Profilul celor 27 de țări europene, în funcție de cei 17 indicatori de performanță, grupați în 5 domenii.

România are nevoie de un Plan Național de Control al Cancerului Pulmonar

În cadrul evenimentului dedicat lansării, Lung Cancer in Europe: New Ideas for Policy Action, Cristian Bușoi, președintele Intergrupului de cancer din PE, a vorbit despre situația României:

Recomandarea din raportul The Economist este corectă. Nu putem face diferența fără a recunoaște importanța acestui subiect, fără a face cancerul o prioritate și fără a include cancerul pulmonar în politicile europene de sănătate publică. Avem niște obiective ambițioase pentru anii care urmează. Avem strategii țintite pe baza Planului European de Luptă împotriva Cancerului, care sunt susținute de factorii politici de decizie, de Parlamentul European. (…) Este clar că toate statele membre ar trebui să construiască sau să își îmbunătățească planurile de cancer, iar acest lucru ar trebui să se întâmple în perioada următoare. (…) România este una dintre țările unde situația nu este cea mai bună. Există în derulare un program din fonduri europene care își propune să adune împreună toți experții, asociațiile de pacienți, factorii politici de decizie, medici, mediul academic, pentru a construi acest plan național de cancer. Există diverse inițiative din partea diverselor ONG-uri și liderilor de opinie, de a contribui atât la planul național de cancer, dar și sectorial. Cancerul pulmonar este unul dintre cancerele în care putem face o diferență investind în prevenție (…).

România a înregistrat scoruri moderate în toate cele cinci arii critice. Participanții la workshop-uri au subliniat că înțelegerea modului de a dezvolta programe concentrate pe detecția precoce a bolii și îmbunătățirea accesului la cele mai noi tratamente sunt două domenii importante care necesită atenție.

Cea mai importantă problemă este că România NU are un Plan Național de Control al Cancerului (alături de Bulgaria, Croația și Israel). Există o Strategie Națională de Sănătate 2014-2020, dar nu reprezintă un plan național de control al cancerului, care descrie modul în care o țară intenționează să acorde prioritate și să abordeze problema cancerului. Fără un plan, este puțin probabil să se producă o acțiune coordonată, importantă. Planul trebuie să includă detalii despre modul în care țara se va concentra pe nevoile sale oncologice prin prioritizarea și coordonarea următoarelor elemente: prevenție, screening, depistare precoce, simptome e cercetat în cadrul îngrijirii medicale primare, diagnostic și tratament. România lucrează în prezent la un plan, care va ajuta la asigurarea unei abordări coordonate pentru serviciile de oncologie.

În raport se consemnează că nu există dovezi care să demonstreze că România a participat la un studiu clinic sau de screening al cancerului pulmonar. Acesta este un domeniu important care trebuie abordat în România, deoarece implicarea în cercetarea științifică poate îmbunătăți accesul pacienților la noi tratamente.

O altă recomandare găsită în raport este legată de implicarea organizațiilor de pacienți în evaluările naționale ale dezvoltării politicilor, ceea ce poate contribui la crearea unui consens. O structură definită pentru obținerea implicării pacientului este esențială. Nu a fost identificată o organizație specifică pentru pacienții cu cancer pulmonar din România. Implicarea pacienților în elaborarea ghidurilor clinice poate:

  • ajuta la identificarea problemelor care pot fi trecute cu vederea de către profesioniștii din sănătate;
  • influența dezvoltarea recomandărilor din perspectiva pacientului și îngrijitorului;
  • sublinia importanța luării unei decizii comune.

Recomandarea de confirmare a diagnosticului pentru persoanele suspecte de cancer pulmonar ar trebui să capete prioritate într-o perioadă definită de timp, deoarece în prezent nu este menționată îndrumarea rapidă a pacienților suspecți pentru testare în scop diagnostic. Pacienții cu cancer pulmonar nou diagnosticați au nevoie de un sistem de un traseu scurtat – trimitere rapidă pentru a obține îngrijiri secundare sau terțiare. România nu furnizează astfel de perioade definite de timp și nici nu are un proces dedicat de îndrumare rapidă a pacienților pentru diagnosticare sau pentru îngrijire secundară sau terțiară.

Testele diagnostice îmbunătățite (inclusiv capacitatea crescută de testare) sunt necesare pentru persoanele suspecte de cancer pulmonar. Scurtarea timpului de diagnosticare prin teste de diagnostic îmbunătățite va avansa capacitatea de a identifica persoanele cu boală în stadii incipiente și va ajuta la începerea promptă a tratamentului. Participanții la workshop au solicitat un program coerent prin care să fie oferite teste cost-eficiente în cadrul unui program organizat, pentru a ajuta clinicienii care sunt adesea suprasolicitați.

România trebuie să se asigure că povara psihologică cu care se confruntă pacienții cu cancer pulmonar este abordată prin căi de acces către serviciile de asistență psihologică. Îngrijirile suportive și paliative ar trebui incluse în recomandările privind cancerul pulmonar. România nu include evaluarea psihologică și nici nu menționează povara psihologică a cancerului pulmonar în ghidurile privind cancerul pulmonar. În plus, nu există o cale de îndrumare a pacienților spre sprijin psihologic și nici spre servicii de îngrijire paliativă. Deși ghidurile recomandă ca inițierea timpurie a îngrijirii paliative să fie asigurată în paralel cu terapia oncologică standard, nu este prevăzută nicio cale de direcționare a pacienților. De asemenea, nu există dovezi că oncologii din România primesc instruire în îngrijirea suportivă și paliativă.

Datele clinice lipsesc din registrele de cancer. România are un registru de cancer, dar care necesită îmbunătățiri. Registrul de cancer bazat pe populație (PBCR) trebuie modernizat pentru a îmbunătăți accesul la informații. În plus, clinicienii au sugerat că adăugarea unei componente clinice mai puternice în registru, ar putea îmbunătăți îngrijirea generală pe care o primesc pacienții cu cancer pulmonar.

The Economist Intelligence Unit Romania

Profilul de performanță al României, în cadrul raportului The Economist Intelligence Unit.

Situația în Europa – cancerul pulmonar ucide aproape la fel de multe persoane, precum cancerul de sân, colon și prostată la un loc

Cancerul pulmonar este cea mai frecventă formă de cancer și principala cauză de mortalitate prin cancer la nivel mondial. În ciuda faptului că este în mare măsură prevenibilă, 1 din 5 decese cauzate de cancer în Europa se datorează cancerului pulmonar.

În țările occidentale, rata de supraviețuire la cinci ani pentru cancerul pulmonar este în medie de 15%; în cele 27 de țări studiate, aceasta variază de la 26,6% în Israel, cea mai performantă țară, la 7,7% în Bulgaria, țara cu cea mai slabă performanță. În România, rata de supraviețuire la cinci ani între 2010-2014 a fost de 11,2%.

În luna ianuarie 2020, American Cancer Society (ACS) a anunțat cea mai mare scădere la un an a mortalității prin cancer din Statele Unite; o reducere de 2,2% din 2016 până în 2017 și a raportat că țara a înregistrat o scădere a mortalității prin cancer de 29% din 1991 până în 2017. Această scădere a fost determinată în principal de îmbunătățirea supraviețuirii în cancerul pulmonar, unde mortalitatea a scăzut cu 4 – 5% pe an din 2013 până în prezent. Principalele motive ale acestor rezultate au fost programele de screening și o mai bună utilizare a tratamentelor disponibile .

Deși au fost înregistrate progrese importante în ultimii ani, atât în ​​Europa, cât și în SUA, încă mai sunt multe de realizat. Cancerul pulmonar are o povară importantă a bolii. Între 2012 și 2018, numărul de noi cazuri diagnosticate de cancer pulmonar a crescut de la 1,8 milioane la 2 milioane la nivel mondial.

În trecut, cancerul pulmonar a fost relativ insuficient cercetat. Până în ultimul deceniu, în ciuda faptului că 20% din decesele cauzate de cancer în Europa au fost cauzate de cancerul pulmonar, cheltuielile cu povara bolii au fost mult mai mici decât pentru alte tipuri de cancer, în special cancerul de sân, colorectal și de prostată.

Astăzi, „respirăm într-o nouă eră a cancerului pulmonar. Din 2015, progresele în acest domeniu au depășit toate progresele din jumătatea precedentă a secolului. Deși a fost demonstrată asocierea pozitivă între cheltuielile pentru sănătate în cancer și supraviețuire, relația variază atât între țări, cât și în interiorul țărilor. Cercetarea este vitală pentru îmbunătățirea cunoștințelor oncologice și dezvoltarea tratamentelor.
Cu noi opțiuni disponibile de tratament, este un moment oportun pentru a examina imaginea actuală a poverii bolii, a investiga nevoile neacoperite și a recomanda îmbunătățiri în gestionarea cancerului pulmonar.

Raport The Economist analiza politici cancer pulmonar 27 tari

Raportul The Economist Intelligence Unit (EIU) – „BREATHING IN A NEW ERA: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa”.

Raportul final, în contextul pandemiei COVID-19

Această a doua fază a raportului este publicată în timpul pandemiei provocată de noul coronavirus, SARS-CoV-2, motiv pentru care a fost accentuat impactul economic și asupra bunăstării societății, care se va resimți în viitorul apropiat din cauza întreruperii activității uzuale a societății. Însă, în timpul oricărei perioade de criză sanitară, este important de găsit echilibrul între adresarea urgențelor nou apărute și încercarea menținerii rutinei de funcționare a sistemului medical.

De-a lungul primei jumătăți a anului 2020, sistemele de sănătate de la nivel mondial au fost puse la încercare. Acum, trebuie să lucrăm pentru a crește infrastructura, a remonta economiile și a asigura performanța solidă a sistemului de sănătate. Redeschiderea societăților nu înseamnă că ne vom întoarce în punctul în care ne aflam în urmă cu câteva luni, deoarece cu toții am fost schimbați de această experiență. Pe măsură ce căutăm moduri cât mai optime de revenire, trebuie să ne asigurăm că vom construi sisteme de sănătate publică mai puternice, gata să reziste unei viitoare pandemii sau dezastru natural, asigurând în același timp accesul neîntrerupt la servicii de sănătate pentru persoanele care suferă de boli acute și cronice.

Nu există nici timp, nici spațiu pentru a ne complace: suntem într-o cursă contra cronometru. O tumoră canceroasă nu încetează să crească din cauza unui virus, așa cum cancerul pulmonar nu așteaptă să treacă această pandemie. Trebuie să ne asigurăm că persoanele suspecte de cancer pulmonar sunt evaluate rapid pentru testare diagnostică, indiferent de situația pandemiei. Trebuie să lucrăm astfel încât cancerul să fie detectat cât mai devreme posibil. În cazul persoanelor diagnosticate cu cancer pulmonar, trebuie să ne asigurăm că acestea sunt direcționate rapid ca să obțină un tratament adecvat.

Cancerul pulmonar trebuie să fie în fruntea agendei europene, deoarece această formă de cancer ucide aproape tot la fel de mulți europeni precum cancerul de sân, colon și prostată la un loc. Trebuie să realizăm acest lucru în contextul pandemiei COVID-19, cu atât mai mult cu cât răspunsul nostru global la această pandemie ne-a pus în pericol de a vedea rezultate înrăutățite și mortalitate crescută pentru persoanele cu cancer pulmonar.

Citește și: