Bugetul UE pentru prevenție s-a dublat în ultimii ani. România, sub media europeană
Conform datelor publicate de Eurostat, în anul 2021, bugetul alocat la nivelul Uniunii Europene pentru prevenție și medicină preventivă a crescut la 6% din cheltuielile totale pentru sănătate. Comparativ cu anii precedenți, în anul 2019, suma alocată a reprezentat 2,9%, iar în anul 2020, 3,5% din bugetul pentru sănătate. Această creștere a fost înregistrată în contextul pandemiei COVID-19, odată cu implementarea campaniilor de imunizare.
Programele de prevenție și medicină preventivă au scopul de a scădea incidența, severitatea și complicațiile bolilor, dar și de a îmbunătăți calitatea vieții și de a asigura sustenabilitatea sistemelor de sănătate.
Țările cu cel mai mare procent alocat pentru prevenție, peste media europeană, au fost reprezentate de:
- Austria (10,3% din bugetul total pentru sănătate)
- Danemarca (8,9%)
- Regatul Țărilor de Jos (8,7%)
- Finlanda (8,3%)
- Estonia (8,3%)
- Cehia (8,1% )
- Ungaria (7,6%)
- Italia (6,8%)
- Luxemburg (6,6%)
- Germania (6,5%)
La polul opus, cele mai mici bugete pentru prevenție au fost înregistrate în Malta (1,2%), Slovacia (1,6%), Polonia (2,1%) și Cipru (2,2%).
În ceea ce privește capitalul alocat pe cap de locuitor, media europeană a fost de 213,2 euro. Țările care au alocat cea mai mare sumă de bani sunt reprezentate de:
- Austria (566,4 euro/locuitor)
- Danemarca (555,1 euro)
- Regatul Tarilor de Jos (476,9 euro)
- Luxemburg (421 euro)
- Liechtenstein (387,1 euro)
- Finlanda (382,6 euro)
- Germania (361 euro)
- Irlanda (335,2 euro)
- Suedia (286,3 euro)
- Elveția (258,9 euro)
Cele mai mici sume au fost înregistrate în Polonia (20,6 euro), Slovacia (23 euro), Serbia (26,5%) și Bulgaria (28,7 euro).
România s-a clasat sub media europeană, cu doar 3,7% din bugetul pentru sănătate alocat programelor de prevenție, ceea ce a reprezentat 30,5 euro pe cap de locuitor.
Medicina preventivă implică o abordare proactivă, punând accentul pe prevenirea apariției bolilor și complicațiilor acestora. Aceasta include măsuri precum vaccinarea, screening-ul pentru diverse afecțiuni sau consilierea pentru un stil de viață sănătos. Scopul principal este de a reduce incidența și prevalența bolilor, contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții și reducerea costurilor asociate îngrijirilor medicale.
Citește și:
- Raportul Federației Mondiale a Inimii 2023: țările din Europa Centrală și de Est înregistrează printre cele mai multe decese cardiovasculare, dar se află în topul implementării politicilor de prevenție
- STUDIU. Folosirea scorurilor poligenice în strategiile de prevenție a bolilor cardiovasculare, cost-eficientă la nivelul sistemului de sănătate din SUA
- INTERVIU. Neil Datta, despre concluziile „Cervical Cancer Prevention Policy Atlas”. Situația României privind prevenția cancerului de col uterin și recomandări