Raportul Federației Mondiale a Inimii 2023: țările din Europa Centrală și de Est înregistrează printre cele mai multe decese cardiovasculare, dar se află în topul implementării politicilor de prevenție

  • Cardiologie
Adriana Boată
31 mai 2023
Citit de 186 ori.

Până la 80% dintre cazurile premature de infarct miocardic și accident vascular cerebral ar putea fi prevenite dacă s-ar aplica cunoștințele medicinei prezentului. În 2021, 4 din 5 decese de cauză cardiovasculară au avut loc în țări cu venituri mici și medii, iar inegalitățile în materie de îngrijiri medicale și sănătate, în general, continuă să crească în ciuda eforturilor de a le diminua. Raportul mai arată că, la nivel global, hipertensiunea arterială, poluarea aerului, consumul de tutun și colesterolul crescut au fost printre principalii factori care au „contribuit” la decesele cauzate de bolile cardiovasculare. De asemenea, datele susțin variația factorilor de risc de la o regiune la alta, ceea ce face vital ca țările să fie conștiente de profilul lor de risc.

Raportul Federației Mondiale a Inimii (World Heart Report – WHR) pentru anul 2023, lansat cu ocazia World Heart Summit, arată că ratele cele mai crescute de decese cardiovasculare sunt concentrate în Europa Centrală și de Est, precum și în Regiunea Asiei Centrale. Totuși, conform acelorași date, cele două zone se află pe locul doi în topul regiunilor studiate care au implementat politici preventive pentru reducerea poverii cardiovasculare.

abonare

WHR identifică 8 astfel de politici:

  1. Programe naționale de control al produselor cu tutun
  2. Plan de acțiune pentru controlul BCV (boli cardiovasculare)
  3. Existența Unităților Operaționale pentru boli netransmisibile la nivelul Ministerelor Sănătății
  4. Ghiduri pentru managementul BCV
  5. Plan de acțiune pentru reducerea inactivității fizice
  6. Plan de acțiune pentru reducerea consumului de alimente nesănătoase (legate de apariția bolilor netransmisibile)
  7. Plan de acțiune pentru reducerea consumului dăunător de alcool
  8. Disponibilitatea medicamentelor pentru bolile cardiovasculare (de ex., inhibitori ACE, aspirină, beta blocante)

Indexul de politici al WHF a arătat că, la nivel global, 106 țări (64% din 166 țări cu informații disponibile) au implementat cel puțin 7 dintre cele 8 politici. Cea mai mare proporție de țări cu scorul maxim (8) au fost în regiunea Asiei de Sud (80%), urmat de Europa Central-Estică și Asia Centrală (68%) și țările cu venituri mari (62%).

Luând cazul particular al României, care (cel puțin teoretic) se află în grupa regiunii care a implementat politici de combatere a factorilor de risc, aceasta este totuși pe locul 10 (din 29) când vine vorba de impactul negativ al celor 9 factori de risc măsurați: activitate fizică, consum de sodiu, consum de alcool, fumat, obezitate, hipertensiune, diabet, profilul lipidic, poluarea aerului. Astfel, pe o scară de la 1 la 5, România „excelează” și înregistrează note de rău și foarte rău la următorii factori de risc: consum de sodiu (sare) și fumat – ambele sexe; hipertensiune, obezitate și profilul lipidic (bărbați).

Citește și:


➤