Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii. FDA a autorizat vaccinul Pfizer/BioNTech pentru utilizare de urgență în SUA, iar anumite mutații genetice se asociază cu formele severe de boală

Adriana Boată

3 years ago

Accesează Esențial Covid-19

Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19.

Știrile săptămânii 07-13 decembrie 2020:

FDA a autorizat vaccinul Pfizer/BioNTech pentru utilizare de urgență în SUA

Administrația Alimentelor și Medicamentelor (FDA) din Statele Unite ale Americii a aprobat vaccinul contra COVID-19 (BNT162b2), produs de Pfizer/BioNTech pentru utilizare în regim de urgență (EUA – emergency use authorisation). Această aprobare a venit în urma unui proces accelerat de evaluare, care a respectat toate standardele necesare pentru validarea siguranței și eficacității acestui vaccin de tip ARNm, și în urma unei consultări publice (care s-a încheiat cu votul Comitetului consultativ independent), urmărită în direct de editorii Raportul de Gardă și comentată alături de lideri de opinie români.

Ulterior aprobării FDA, decizia a fost confirmată și de Comitetul Consultativ pentru Imunizări din cadrul Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC), care recomandă prioritizarea vaccinării la personalul medical și în rândul persoanelor instituționalizate, considerate grup vulnerabil. FDA a publicat documentele care conțin recomandări atât pentru cei care vor primi vaccinul, cât și pentru profesioniștii din domeniul sănătății.

Vaccinul se recomandă tuturor persoanelor cu vârsta de peste 16 ani, însă este contraindicat persoanelor cu istoric de reacții alergice severe (ex. anafilaxie) la oricare dintre componente. Efectele sale au fost studiate într-o cohortă de 43.548 de voluntari, care a relevat o eficacitate de 95%, similară indiferent de vârstă sau sex. Reacțiile adverse raportate includ: durere la locul de injectare, oboseală, dureri de cap, durere musculară, febră, frisoane, înroșirea sau tumefacția zonei de injectare, greață și limfadenopatie.

Exercițiul de transparență EMA: consultarea publică pentru vaccinul anti-COVID19

Întâlnirea publică organizată de EMA (Agenția Europeană a Medicamentului) pentru a discuta despre autorizația condiționată de punere pe piață a vaccinurilor anti COVID-19, în special a vaccinului BNT162b2, produs de Pfizer-BioNTech, a avut loc pe 11 decembrie, iar editorii Raportul de Gardă au urmărit-o, punând datele în perspectivă prin colaborarea cu o serie de experți români.

Ideile centrale ale ședinței organizate de EMA, dar și a celei organizate de FDA, în jurul vaccinului candidat COVID-19, sunt transparența datelor și comunicarea avizată din partea experților – principii esențiale pentru a menține gradul de încredere al populației în procesul de vaccinare și asigura proporția necesară de persoane vaccinate în comunitate.

Aplicațiile pentru autorizarea condiționată de punere pe piață a unui vaccin contra COVID-19 sunt în curs de evaluare în cadrul EMA. Cele două vaccinuri candidate care folosesc tehnologia ARNm sunt BNT162b2, produs de Pfizer/BioNTech, și mRNA1273, produs de Moderna. În cazul primului, se va lua o decizie până pe data de 29 decembrie 2020, iar în cazul celui de-al doilea, procesul de evaluare se va încheia pe 12 ianuarie, conform datelor oficiale.

În perspectiva aprobării condiționate a unui vaccin contra COVID-19, legislația din România a fost adaptată pentru a permite derularea eficientă a campaniei de vaccinare. Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România, aprobată pe 3 decembrie 2020, stabilește principiile, viziunea și modul de acțiune pentru administrarea în România a vaccinurilor autorizate de către EMA, cu scopul este de a asigura accesul la vaccinare împotriva COVID-19 în condiții de siguranță, eficacitate și echitate.

Prezența mutațiilor în anumite gene se asociază cu dezvoltarea unor forme severe de COVID-19

Un studiu de asociere la nivelul întregului genom (genome-wide association study – GWAS), publicat în revista Nature, a identificat în mod frecvent variații în cadrul genelor CCR2 (receptor pentru chemokine), OAS (activatori ai unor enzime antivirale), DPP9 (dipeptidil peptidaza 9), TYK2 (tirozin kinaza 2), IFNAR2 (receptorul pentru interferon) la cei 2.244 de pacienți urmăriți, spitalizați în secții de terapie intensivă. Aceste gene sunt implicate în susceptibilitatea la infecții virale (IFNAR2, OAS) și la inflamație exagerată pulmonară (TYK2, DPP9, CCR2), acestea fiind și mecanismele prin care infecția cu SARS-CoV-2 conduce la forme clinice severe ale bolii.

Activitatea exagerată a căilor metabolice stimulate de aceste gene poate fi țintită terapeutic, iar identificarea genelor ar putea indica noi opțiuni terapeutice în formele severe COVID-19. De exemplu, asocierea mutațiilor inactivatoare ale IFNAR2 cu formele severe COVID-19 sugerează un rol benefic al tratamentului cu interferon pentru reducerea riscului de forme severe (care nu a fost observat în trialurile clinice realizate până în acest moment). Modificările OAS sugerează inhibiția fosfodiesterazei 12 drept o cale terapeutică potențială. De asemenea, inhibiția TYK2 este posibilă, cu ajutorul inhibitorilor JAK, precum baricitinib, iar inhibiția CCR2 este studiată în domeniul oncologiei.

Detectarea infecției cu SARS-CoV-2 cu ajutorul unei aplicații mobile și a tehnicii CRISPR-Cas13a

O nouă metodă de detecție a prezenței virusului SARS-CoV-2: editare genică CRISPR + aplicație mobilă este studiată. Din colectivul de cercetare face parte Jennifer A. Doudna, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie 2020, pentru contribuția la dezvoltarea tehnicii CRISPR.

Tehnica CRISPR utilizează proprietățile proteinei Cas13a de a cliva în mod precis fragmente de ARN, iar alegerea locului de clivare este dictată de secvența de recunoaștere din structura ARN-ului de tip CRISPR cu care Cas13a interacționează. Cercetătorii au dezvoltat o moleculă CRISPR care recunoaște în mod exact un fragment din gena N a SARS-CoV-2 (care codifică nucleocapsida virală). Astfel, proteina Cas13a clivează ARN-ul viral în maniera dictată de CRISPR, chiar în condițiile unei concentrații mici de copii virale. O altă moleculă ARN, care prezintă la suprafață liganzi cu proprietăți fluorescente, este și ea clivată de Cas13a, iar intensitatea fluorescenței generate acționează drept marker pentru nivelul de activitate al Cas13a și, implicit, pentru concentrația de ARN SARS-CoV-2. Ulterior, cuantificarea fluorescenței se realizează cu ajutorul unei telefon mobil, a cărui cameră foto captează fluorescența și o traduce prin intermediul unei aplicații mobile.

Utilizarea CRISPR în diagnosticul COVID-19 are un mare potențial, deoarece ar putea permite generarea unui diagnostic rapid, portabil, precis, la un cost redus, care ar îmbunătăți screeningul infecției și detecția contacților și a cazurilor asimptomatice. Față de standardul de aur – metoda PCR, CRISPR nu necesită amplificarea numărului de fragmente genetice și revers transcrierea ARN-ului în ADN. De asemenea, metoda prezentată are o limită de detecție mai mică decât metoda clasică PCR (poate identifica prezența virusului, chiar când acesta este în cantități mici).

Vaccinul realizat de AstraZeneca și Universitatea Oxford are o eficacitate globală de 70%

Un studiu publicat în revista The Lancet a detaliat rezultatele vaccinului ChAdOx1, destinat prevenției COVID-19. Această analiză preliminară a datelor a inclus un număr de 11.636 de persoane din cohorta de studiu, care au primit în mod aleatoriu placebo sau vaccinul, în două doze; fie ambele standard, fie prima doză scăzută, iar a doua doză standard.

În grupul care a primit cele două doze standard eficacitatea a fost de 62,1%, iar în grupul care a primit una din dozele scăzute a fost de 90%. Global, aceste date se traduc printr-o eficiență de 70,4% – toate cele 10 cazuri de COVID-19 care au necesitat spitalizare în această cohortă au fost diagnosticate în grupul de control. Proporția de reacții adverse a fost similară în grupul de studiu și de control.

Acest vaccin conține un vector viral, de tip adenovirus, modificat astfel încât să își piardă capacitatea de replicare în organismul uman. Acesta exprimă la suprafață antigenul S (spike) specific SARS-CoV-2, ceea ce stimulează un răspuns imunitar susținut. Studiile care implică vaccinul ChAdOx1 se derulează în continuare, pentru a acumula mai multe date de eficacitate și siguranță, pe o perioadă mai lungă de timp. În paralel, aceste date sunt analizate de către EMA, pentru a eficientiza procesul de decizie a aprobării condiționate de punere pe piață.