Esențial în Sănătate Publică. O nouă generație de vaccinuri tip ARNm împotriva COVID-19, mai țintite pentru domeniile proteinei Spike
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial în sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei COVID-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional.
Accesează pagina Esențial în sănătate publică.
O nouă generație de vaccinuri tip ARNm împotriva COVID-19, mai țintite pentru domeniile proteinei Spike
Compania Moderna a dezvoltat un vaccin ARN mesager (ARNm) îmbunătățit împotriva COVID-19 , care se concentrează pe părți specifice ale proteinelor spike ale virusului, numite domeniul N-terminal (NTD) și domeniul de legare al receptorului (RBD), și nu pe întreaga proteină S. În testele animale, vaccinul ARNm bazat pe NTD-RBD a generat răspunsuri imune similare sau mai bune decât vaccinul original cu proteina spike completă, atât ca prim vaccin, cât și ca rapel, inclusiv împotriva variantelor Delta și Omicron. Este important de menționat că noul vaccin este și mai stabil la temperaturi de refrigerare (2° până la 8°C), ceea ce facilitează distribuția la nivel global.
Noul vaccin, mRNA-1283, a prezentat o performanță îmbunătățită în ceea ce privește producerea de antigene, părțile virale care declanșează răspunsul imun. De asemenea, a generat răspunsuri mai puternice ale anticorpilor în comparație cu vaccinul actual mRNA-1273, care țintește întreaga proteină spike. Rezultatele au fost publicate în Science Translational Medicine.
Rezultatele de laborator au condus la începerea testelor clinice pentru mRNA-1283 (înregistrat sub NCT05137236), iar vaccinul este în prezent testat în populația umană.
Utilizarea terapiilor celulare ar putea reduce riscul de deces COVID-19 cu până la 60%
O meta-analiză recentă, realizată de Universitatea din São Paulo, în colaborare cu echipe din Germania și Statele Unite, arată că terapiile celulare ar putea reduce semnificativ riscul de deces din cauza COVID-19, cu 60%. Analiza acoperă 195 de studii clinice privind terapiile celulare avansate destinate COVID-19, efectuate în 30 de țări, între ianuarie 2020 și decembrie 2021, precum și 26 de studii ale căror rezultate au fost publicate până în iulie 2022. Rezultatele sunt disponibile în Frontiers Immunology și susțin apelul Societății Internaționale pentru Terapie Celulară și Genică (ISCT) în care solicită înființarea unui registru global al studiilor clinice care utilizează MSC-uri (multipotent mesenchymal stromal/stem cells) pentru COVID-19.
Terapia celulară implică introducerea de celule sănătoase în organismul unui pacient pentru a restabili sau modifica anumite seturi de celule, a transporta o terapie prin corp sau a modula funcția celulelor bolnave. Celulele stem și derivatele acestora, fie din propriul pacient (autologe), fie de la un donator (alogene), sunt cultivate sau modificate în laborator înainte de administrare.
Cele mai frecvent utilizate tipuri de celule în studiile clinice privind tratamentul COVID-19 au fost celulele stem mezenchimale multipotente din țesut conjunctiv, folosite în 72% din studii, urmate de celulele NK (natural-killers) (9%) și celulele mononucleare din sânge (6%).
Analiza acustică a tusei ar putea determina riscul de pneumonie în faza incipientă a COVID-19
Un studiu recent condus de IBEC și Hosptial del Mar, în colaborare cu Universitatea Politehnica din Catalonia, arată că analiza sunetelor de tuse în cazurile de COVID-19 în stadiu incipient poate prezice riscul de pneumonie severă. Cercetarea a implicat examinarea sunetelor înregistrate cu smartphone-uri de la 70 de pacienți cu infecție SARS-CoV-2, în primele 24 de ore de la internarea în spital. S-au descoperit diferențe semnificative în sunetul tusei în funcție de gravitatea afecțiunii respiratorii, aliniate cu rezultatele testelor de imagistică și necesitatea de oxigen suplimentar. Acest lucru sugerează potențialul de a grupa pacienții cu COVID-19 în cazuri ușoare, moderate sau severe și de a-i monitoriza pe cei cu simptome persistente.
Instrumentele actuale de diagnostic și prognostic pentru COVID-19 depind în mare măsură de tehnici de imagistică costisitoare și mai puțin accesibile, cum ar fi radiografia, ecografia sau tomografia computerizată (CT). Prin urmare, este nevoie de un instrument de prognostic mai simplu și mai larg disponibil pentru a ajuta profesioniștii din domeniul sănătății să identifice pacienții expuși riscului de boală severă. Un astfel de instrument ar îmbunătăți triajul pacienților și ar permite intervenții timpurii, chiar și în medii casnice sau în îngrijirea primară.
Cum scapă variantele SARS-CoV-2 nedetectate de sistemul imun?
Echipe de la Universitatea California, San Francisco’s Quantitative Biosciences Institute (UCSF QBI), University College London (UCL) și Mount Sinai Icahn School of Medicine au reușit înțelegerea mecanismelor moleculare comune ale variantelor SARS-CoV-2, determinând modul în care acestea scapă de sub supravegherea sistemului imunitar al persoanelor infectate, ducând la transmisibilitate și infecțiozitate crescute. Cercetarea a fost publicată în jurnalul Cell și s-a concentrat pe variantele extrem de infecțioase, inclusiv Alfa, Beta, Gama, Delta și Omicron.
Studiul a evidențiat o convergență în suprimarea puternică a genelor stimulate de interferon de către proteine virale, împiedicând răspunsul imun natural al gazdei. Mecanismul comun implică proteine virale precum Orf6 și Orf9b, care suprimă puternic imunitatea naturală. Absența Orf6 a avut un impact semnificativ asupra răspunsului antiviral al gazdei, reducând efectul SARS-CoV-2 în modelele animale.
O nouă abordare pentru controlul pandemiei ar putea porni de la această cercetare, prin orientarea către combaterea unei căi comune de care virusul depinde pentru a infecta celulele gazdă, distinctă de vaccinurile care vizează mutațiile proteinelor spike.
Răspunsul imunitar împotriva SARS-CoV-2 variază semnificativ în funcție de varianta virală și infecțiile anterioare
Un studiu publicat recent în revista Nature Communications a investigat modul în care infecțiile anterioare și vaccinarea împotriva COVID-19 afectează imunitatea împotriva tulpinii Omicron a virusului SARS-CoV-2. Odată cu apariția noilor variante și răspândirea vaccinării, infectările de tip breakthrough (cazuri în care o persoană care a fost vaccinată împotriva unei anumite boli încă se îmbolnăvește) devin din ce în ce mai frecvente, în special cu Omicron. Factori precum vârsta, sexul, condițiile de sănătate preexistente și istoricul de infectare anterior influențează intensitatea răspunsurilor imune după vaccinare, conducând la niveluri variate de protecție.
Studiul a implicat profesioniști din domeniul sănătății din Danemarca care au primit vaccinul anti-COVID-19 Pfizer-BioNTech. Au fost prelevate mostre de sânge la diferite intervale de timp după vaccinare pentru a măsura nivelurile de anticorpi. Rezultatele au arătat că o doză de rapel a crescut semnificativ răspunsul de tip IgG împotriva proteinei spike a virusului SARS-CoV-2, iar acest răspuns a fost influențat de vârstă, sex și infecția anterioară. Vârsta și sexul nu au influențat nivelurile de anticorpi neutralizanți după rapel, deoarece îmbunătățirea răspunsului imun umoral are loc în principal la persoanele cu imunitate hibridă.
Rata reinfectărilor a fost mai mare în cazul persoanelor infectate anterior cu variante non-Omicron în comparație cu cele infectate cu Omicron. Printre persoanele infectate cu Omicron, cele testate la 12 luni au prezentat niveluri mai scăzute de anticorpi în comparație cu cele fără infecție anterioară.
Acest studiu explică modul în care infecțiile anterioare și dozele de rapel influențează răspunsurile imune, oferind informații valoroase pentru gestionarea COVID-19 în fața evoluției de noi variante. Imunitatea existentă a unei persoane față de SARS-CoV-2 influențează în mod semnificativ răspunsul imun după primirea unui vaccin de rapel. Cu toate acestea, acest studiu a constatat că infecția primară cu tulpina Omicron și reinfectarea ulterioară cu aceeași tulpină au redus semnificativ acest răspuns.