#RSNA. Poluarea aerului, asociată cu o creștere de 13% a riscului de boală coronariană, inclusiv la niveluri scăzute de expunere
Expunerea pe termen lung la cei mai comuni poluanți atmosferici, PM2.5 și NO2, se asociază cu o severitate mai mare a bolii coronariene atât la femei cât și la bărbați. Impactul cardiovascular este notabil chiar și atunci când nivelul poluanților se află aproape de sau sub limita impusă de standardele de reglementare.
Fiecare creștere cu 1 ug/m3 a valorilor PM2.5 se asociază cu o creștere de 11% a depunerilor de calciu în interiorul arterelor coronare, o creștere de 13% a riscului de formare a plăcilor de aterom și un risc cu 23% mai mare de îngustare a arterelor (stenoză obstructivă). Trenduri similare s-au observat și în cazul expunerii la dioxidul de azot. Rezultatele au fost prezentate la Întâlnirea Anuală a Societății de Radiologie din America de Nord (RSNA) din acest an.
Studiul a analizat peste 11.000 de adulți din 3 spitale centrale din Toronto, care au fost examinați prin CT cardiac în perioada 2012-2023.Fiecărui participant i-a fost estimată media de expunere la cei doi poluanți atmosferici pentru o perioadă de 10 ani înainte de efectuarea CT-ului. Pentru a determina nivelul mediu de expunere, oamenii de știință au asociat codurile poștale de rezidență ale participanților cu datele disponibile despre calitatea aerului.
Analiza a evaluat impactul expunerii la PM2.5 și NO2 pentru trei markeri cardiovasculari: scorul de calciu, stenoza obstructivă și încărcătura aterosclerotică totală. Rezultatele au arătat că expunerea pe termen lung la poluanții atmosferici se asociază cu o frecvență mai mare a bolilor coronariene, atât la femei cât și la bărbați. De asemenea, au fost observate diferențe cu privire la modul în care impactează femeile și bărbații: în timp ce la femei expunerea la poluanți s-a asociat cu scoruri de calciu ridicate și o îngustare mai severă a arterelor, la bărbați s-a asociat cu scoruri de calciu ridicate și o încărcătură aterosclerotică mai pronunțată.
„Chiar și la nivele scăzute de expunere, poluarea atmosferică este asociată cu un grad ridicat de plăci de aterom la nivelul arterelor coronare. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege exact mecanismul și pentru a stabili cauzalitatea. Diferențele biologice, sociale și de comportament, alături de caracteristicile plăcilor, pot contribuii la discrepanțele observate între femei și bărbați” – declară în timpul conferinței Dr. Felipe Castillo Aravena, autorul principal al studiului, Department of Medical Imaging, Temerty Faculty of Medicine, University of Toronto, and University Health Network (UHN).
Conform unui studiu bazat pe date provenite din Global Burden of Disease, la nivel global, poluarea atmosferică a contribuit la aproximativ 2.64 milioane de decese din cauze cardiovasculare în anul 2021. Conform raportului din 2023 al Biroului Regional OMS pentru Europa, 97% dintre cetățenii europeni locuiesc în zone poluate. Potrivit Agenției Europene de Mediu, în 2023, în UE au murit prematur circa 250.000 de persoane din cauza poluării cu particule fine PM2.5. Impactul poluanților atmosferici asupra riscului cardiovascular nu este o noutate. Numeroase studii anterioare au evidențiat asocierile dintre cele două:
- Poluarea aerului determină de patru ori mai multe decese cauzate de afecțiuni cardiovasculare în Europa decât în SUA
- Poluarea aerului, factor de risc pentru infarctul miocardic acut la persoanele nefumătoare
- Poluarea aerului, factor de risc pentru creșterea tensiunii arteriale la adolescenți
Particulele PM2.5 au o dimensiune de 30 de ori mai mică decât cea a firului de păr, putând pătrunde foarte profund în plămâni și circulația sângelui. Cel mai frecvent se găsesc în emisiile vehiculelor, emisiile industriale și în fumul degajat din incendii sau arderi. În ceea ce privește gazele NO2, acestea se produc în principal în urma arderii combustibilului fosil și în timpul diverselor procese industriale.