În cadrul studiului au fost incluși 563 de pacienți cu cancer pulmonar microcelular în stadiu extins, a căror boală nu a progresat după tratamentul inițial cu durvalumab, chimioterapie pe bază de săruri de platină și etopozid. Participanții au fost repartizați aleatoriu în două grupuri: cei care au primit tarlatamab în asociere cu durvalumab, si cei care au primit durvalumab în monoterapie, ca tratament de întreținere.

La o urmărire mediană de aproximativ 16 luni, supraviețuirea globală a fost de 21,1 luni în grupul tratat cu tarlatamab și durvalumab, comparativ cu 12,7 luni în grupul care a primit doar durvalumab, riscul de deces fiind redus cu 58%.
La 12 luni, aproximativ 79% dintre pacienții din grupul cu terapie combinată erau în viață, comparativ cu 53% dintre cei tratați cu durvalumab în monoterapie.

Beneficiul a fost observat și în ceea ce privește supraviețuirea fără progresia bolii. Valoarea mediană a acestui indicator a fost de 7,4 luni în grupul care a primit combinația, față de 1,9 luni în grupul de control. Riscul de progresie a bolii sau deces a fost redus cu 66%. Rata de răspuns a fost, de asemenea, mai mare în grupul tratat cu cele două medicamente: 26,4%, comparativ cu 4,1% în grupul cu durvalumab în monoterapie.

Tarlatamab este un anticorp bispecific care facilitează interacțiunea dintre limfocitele T și celulele tumorale. Acesta se leagă de proteina CD3 de pe suprafața limfocitelor T și de DLL3, o proteină exprimată de celulele cancerului pulmonar microcelular, favorizând activarea răspunsului imun antitumoral.

Durvalumab este un inhibitor al punctului de control imun PD-L1, care contribuie la restabilirea activității antitumorale a sistemului imunitar. Asocierea celor două medicamente urmărește, astfel, să stimuleze răspunsul imun prin mecanisme diferite.

Evenimentele adverse de gradul 3 sau mai mare au fost raportate la 46,8% dintre pacienții care au primit combinația terapeutică, comparativ cu 40,6% dintre cei tratați cu durvalumab în monoterapie. Un eveniment advers important asociat tarlatamabului a fost sindromul de eliberare a citokinelor, observat la aproximativ jumătate dintre pacienții din grupul cu terapie combinată. Majoritatea cazurilor au fost de gradul 1 sau 2. Acest risc impune recunoașterea promptă a simptomelor și monitorizarea adecvată a pacienților.

Rezultatele DeLLphi-305 susțin potențialul tarlatamabului asociat cu durvalumab ca opțiune de întreținere de primă linie pentru pacienții cu cancer pulmonar microcelular în stadiu extins a căror boală nu a progresat după tratamentul inițial.

De asemenea, rezultatele provin dintr-o analiză interimară, iar urmărirea ulterioară va contribui la clarificarea beneficiului pe termen lung și a locului acestei abordări terapeutice în practica oncologică.

Citește și:

• STUDIU. Grăsimea abdominală poate crește riscul de cancer pulmonar prin afectarea răspunsului imun local. IMC-ul nu reflectă întotdeauna acest risc
• Cancer pulmonar: cele mai importante noutăți prezentate la WCLC 2026. Biomarkeri, terapii țintite și tratament personalizat
• ASCO 2026. Sunvozertinib, superior chimioterapiei în prima linie pentru pacienții cu cancer pulmonar și mutații EGFR exon20ins

Importanța alimentației în prevenția oncologică este subliniată și în cea de-a cincea ediție a Codului European Împotriva Cancerului, care recomandă limitarea consumului de alimente bogate în zaharuri, grăsimi și sare, precum și a produselor ultraprocesate, ca parte a unui stil de viață care contribuie la reducerea riscului de cancer.

Studiul, intitulat High-sugar foods and breast cancer risk from the Health Examinees study, a analizat datele a peste 71.000 de femei, urmărite timp de aproximativ nouă ani. Cercetarea aduce noi informații privind rolul alimentației în prevenția cancerului de sân, însă, având un caracter observațional, nu demonstrează o relație cauzală între consumul de produse bogate în zahăr și apariția bolii.

Cercetătorii au utilizat date din cohorta prospectivă Health Examinees (HEXA), desfășurată în Coreea de Sud. Analiza finală a inclus 71.264 de femei, cu vârste între 40 și 69 de ani, fără antecedente de cancer la momentul includerii în studiu.

Obiceiurile alimentare au fost evaluate prin intermediul unui chestionar care cuprindea 106 produse alimentare și urmărea frecvența consumului și dimensiunea porțiilor. Cercetătorii au estimat aportul total de zaharuri și au analizat separat șapte categorii de alimente bogate în zahăr: cereale îndulcite, gem și unt, prăjituri și biscuiți, înghețată, dulciuri, băuturi carbogazoase și ceaiuri tradiționale coreene îndulcite.

Diagnosticele de cancer de sân au fost identificate prin corelarea datelor participantelor cu Registrul Central de Cancer din Coreea de Sud. Pe parcursul unei perioade medii de urmărire de 9,2 ani, au fost înregistrate 713 cazuri noi de cancer de sân.

Analizele statistice au luat în considerare mai mulți factori care pot influența riscul de cancer, inclusiv indicele de masă corporală, activitatea fizică, consumul de alcool, fumatul, istoricul familial, antecedentele reproductive și utilizarea contraceptivelor orale.

Ce alimente bogate în zahăr au fost asociate cu un risc crescut de cancer de sân?

Rezultatele au arătat că femeile care consumau alimente bogate în zahăr de peste două ori pe săptămână prezentau un risc cu 28% mai mare de a dezvolta cancer de sân, comparativ cu cele care consumau astfel de produse mai rar de o dată pe lună.

Cele mai importante asocieri au fost identificate pentru două categorii de alimente:

• Cerealele îndulcite: femeile care le consumau mai frecvent de o dată la două luni prezentau un risc de cancer de sân cu 34% mai mare, comparativ cu cele care nu consumau deloc astfel de produse.
• Înghețata: consumul de peste o dată pe săptămână a fost asociat cu un risc de cancer de sân cu 26% mai mare, comparativ cu femeile care nu consumau înghețată.

De asemenea, femeile care consumau cele mai mari cantități de zaharuri provenite din alimentele analizate prezentau un risc cu 28% mai mare de cancer de sân, comparativ cu cele care aveau cel mai redus aport.

Aceste procente exprimă diferențe relative de risc între grupurile analizate și nu probabilitatea individuală de a dezvolta boala. Fiind un studiu observațional, rezultatele nu demonstrează că alimentele respective provoacă în mod direct cancerul de sân.

De ce contează sursa zaharurilor din alimentație?

Unul dintre cele mai importante rezultate ale cercetării este diferența dintre asocierile observate pentru anumite alimente bogate în zahăr și cele privind aportul total de zaharuri.

Deși consumul frecvent al unor produse îndulcite a fost asociat cu o incidență mai mare a cancerului de sân, aportul total de zaharuri nu a prezentat o asociere statistic semnificativă cu riscul bolii.

În plus, fructele, care reprezentau aproximativ 43% din aportul total de zaharuri al participantelor, nu au fost asociate cu un risc crescut de cancer de sân. Aceste constatări sugerează că relația dintre zaharuri și riscul oncologic ar putea depinde de sursa alimentară și de compoziția nutrițională a produselor consumate.

Spre deosebire de multe alimente procesate care conțin zaharuri adăugate, fructele integrale furnizează fibre alimentare, vitamine și compuși bioactivi. Fibrele pot influența absorbția glucidelor și răspunsul metabolic după masă.

Prin urmare, rezultatele studiului nu susțin evitarea fructelor în scopul prevenirii cancerului de sân. Mai degrabă, evidențiază necesitatea evaluării alimentelor în ansamblu, nu exclusiv prin prisma cantității de zaharuri conținute.

Ce mecanisme biologice ar putea explica această asociere?

Legătura dintre consumul excesiv de alimente bogate în zaharuri adăugate și dezvoltarea cancerului ar putea implica mai multe mecanisme metabolice și hormonale.

Unul dintre mecanismele investigate în literatura științifică este rezistența la insulină, care poate determina creșterea nivelurilor circulante de insulină și poate influența semnalizarea prin factorul de creștere insulin-like 1 (IGF-1).

Insulina și IGF-1 sunt implicate în reglarea proliferării și supraviețuirii celulare. Activarea acestor căi de semnalizare a fost studiată în relație cu dezvoltarea și progresia mai multor tipuri de cancer, inclusiv cancerul mamar. În cazul cerealelor îndulcite, combinația dintre glucidele rafinate și zaharurile adăugate ar putea favoriza răspunsuri insulinice postprandiale mai accentuate.

Pentru înghețată, cercetătorii discută posibilul rol al combinației dintre zaharurile adăugate și grăsimile saturate, care ar putea influența metabolismul hormonal.

Un alt mecanism posibil este legat de obezitate, inflamația cronică și modificările hormonale asociate excesului de țesut adipos. Obezitatea reprezintă un factor de risc recunoscut pentru cancerul de sân după menopauză.

Totuși, aceste explicații reprezintă ipoteze biologice. Studiul nu a evaluat direct modificările metabolice sau moleculare care ar putea media asocierile observate.

Există diferențe în funcție de vârstă și stilul de viață?

Cercetătorii au analizat rezultatele și în funcție de vârstă, indicele de masă corporală, consumul de alcool și activitatea fizică.

În rândul femeilor sub 50 de ani, anumite niveluri mai ridicate de consum al alimentelor bogate în zahăr au fost asociate cu creșteri relative ale riscului de aproximativ 50%. Cu toate acestea, analiza nu a demonstrat o diferență statistic semnificativă a asocierii între grupele de vârstă.

Au fost observate și variații în funcție de consumul de alcool și indicele de masă corporală, ceea ce sugerează că relația dintre alimentație și riscul oncologic ar putea fi influențată de alți factori individuali. Aceste rezultate exploratorii necesită confirmare în cercetări suplimentare.

Ce înseamnă rezultatele pentru prevenția cancerului de sân?

Studiul contribuie la înțelegerea relației dintre alimentație și cancer, însă are o serie de limitări. Consumul alimentar a fost evaluat o singură dată, la începutul cercetării, fără a surprinde eventualele modificări ale obiceiurilor alimentare pe parcursul celor nouă ani de urmărire. În plus, factorii de risc nemăsurați ar putea influența asocierile identificate.

Rezultatele provin dintr-o populație din Coreea de Sud, cu particularități alimentare și epidemiologice care pot diferi de cele ale populațiilor europene. De asemenea, cercetătorii nu au putut analiza detaliat relația dintre consumul alimentelor bogate în zahăr și subtipurile moleculare ale cancerului de sân.

Din perspectiva prevenției, rezultatele susțin importanța unei alimentații echilibrate și a limitării consumului frecvent de produse procesate bogate în zaharuri adăugate, fără a justifica restricționarea fructelor integrale.

Principala concluzie este că sursa alimentară a zaharurilor ar putea conta mai mult decât cantitatea totală consumată în evaluarea riscului de cancer de sân. Sunt necesare studii suplimentare pentru a determina dacă asocierile identificate reflectă relații cauzale și în ce măsură pot contribui la dezvoltarea unor recomandări de prevenție mai precise.

Citește și

Limitarea aportului de zahăr în primii 2 ani de viață este asociată cu un risc mai scăzut de boli cardiovasculare la maturitate

Inteligența artificială generativă a fost utilizată pentru sprijinirea redactării acestui articol. Materialul a fost verificat, editat și aprobat de echipa Raportul de Gardă, care își asumă responsabilitatea editorială pentru conținutul publicat.

Inițiativa, al cărei nume poate fi tradus prin „Ziua informării și educației despre cancer”, a fost lansată de Centrul pentru Inovație în Medicină (INOMED), sub umbrela proiectului european CURTAIN, pe care îl coordonează. Obiectivul său este de a îmbunătăți accesul la informații medicale de încredere, de a combate dezinformarea și de a contribui la reducerea inegalităților în prevenția și îngrijirea cancerului.

În mesajul său video, Olivér Várhelyi a subliniat că accesul la informații clare, fiabile și practice le permite oamenilor să facă alegeri informate privind sănătatea, să înțeleagă mai bine factorii de risc și să ia măsuri înainte ca problemele de sănătate să apară.

Beneficiile depășesc nivelul individual. O mai bună înțelegere a informațiilor despre sănătate poate sprijini comunitățile, profesioniștii din domeniul medical și factorii de decizie în eforturile de reducere a poverii cancerului în Europa.

„Informarea și educația despre cancer, precum și competențele de înțelegere a informațiilor despre sănătate, în general, sunt importante pentru noi toți. Pentru persoanele sănătoase, aceste competențe presupun înțelegerea importanței prevenției, a screeningului și a vaccinării, precum și accesul la recomandări practice în care pot avea încredere. Pentru persoanele diagnosticate cu cancer, ele înseamnă să își înțeleagă diagnosticul, să știe ce întrebări să adreseze medicilor și să participe la deciziile privind tratamentul și îngrijirea. În același timp, profesioniștii din sănătate au responsabilitatea de a comunica într-un limbaj clar și accesibil și de a-i ajuta pe pacienți să navigheze decizii adesea dificile”, a transmis comisarul european, evidențiind relevanța acestui subiect pentru întreaga populație.

Codul European Împotriva Cancerului: 14 recomandări bazate pe dovezi științifice

Olivér Várhelyi a evidențiat legătura dintre educația despre cancer și Planul european de combatere a cancerului, menționând Codul European Împotriva Cancerului ca exemplu concret al modului în care informațiile bazate pe dovezi științifice pot ajunge la populație.

A cincea ediție a Codului European Împotriva Cancerului, lansată în 2026, include 14 recomandări menite să ajute oamenii să își reducă riscul de cancer. Acestea abordează factori de risc legați de stilul de viață și de mediul înconjurător, precum și prevenția prin vaccinare și participarea la programele de screening.

Un aspect important subliniat de comisar este disponibilitatea recomandărilor în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. Informațiile medicale trebuie să poată fi înțelese și utilizate de toți, indiferent de limba vorbită.

Publicarea unor recomandări bazate pe dovezi științifice reprezintă un pas important, dar acestea trebuie să ajungă la oameni într-o formă accesibilă și ușor de aplicat. Informarea corectă poate sprijini deciziile individuale, însă trebuie însoțită de acces la servicii medicale și la măsuri concrete de prevenție.

Transformarea acestor recomandări în acțiuni concrete, adaptate nevoilor comunităților reprezintă o provocare continuă. Acesta este unul dintre obiectivele proiectului european 4P-CAN, coordonat de Centrul pentru Inovație în Medicină (INOMED), care urmărește, printre altele, îmbunătățirea aplicării Codului European Împotriva Cancerului și reducerea inegalităților în prevenție.

Un exemplu relevant este Lerești Living Lab (Ecosistemul viu din Lerești), un model de implementare a prevenției prin implicarea directă a cetățenilor și colaborarea dintre comunitate, cercetători, profesioniști din sănătate și autorități. În această comunitate rurală din România, recomandările privind prevenția sunt abordate prin inițiative adaptate contextului local, care încurajează participarea și schimbarea comportamentelor. Printre exemple se numără activitățile de tip walking football (fotbal practicat în mers), care promovează mișcarea și implicarea comunitară.

Modelul Lerești Living Lab pune accent pe un proces iterativ: identificarea nevoilor, dezvoltarea și testarea unor soluții, implementarea acestora și învățarea din experiența comunității. Astfel, prevenția nu rămâne doar un set de recomandări generale, ci devine un demers construit împreună cu oamenii cărora li se adresează.

Experiența 4P-CAN arată de ce informarea trebuie însoțită de oportunități reale de implicare și de intervenții adaptate comunităților, în special celor care se confruntă cu bariere în accesul la servicii și informații medicale. Pentru ca recomandările europene să producă efecte, oamenii trebuie nu doar să aibă acces la informații de încredere, ci și să poată transforma aceste informații în decizii și acțiuni privind propria sănătate.

În acest sens, Codul European Împotriva Cancerului și inițiativele comunitare precum Lerești Living Lab sunt complementare: primul oferă recomandări bazate pe dovezi științifice, iar experiența locală contribuie la identificarea modalităților prin care acestea pot fi înțelese, asumate și puse în practică.

Prevenția cancerului și a bolilor cardiovasculare: o abordare comună

În mesajul său, comisarul european a evidențiat și legătura dintre cancer și bolile cardiovasculare, care au în comun mai mulți factori de risc. În ambele domenii, prevenția și depistarea precoce pot contribui la îmbunătățirea rezultatelor de sănătate.

Várhelyi a făcut referire și la Planul european pentru sănătatea cardiovasculară, subliniind că îmbunătățirea nivelului de informare și educație despre sănătate poate sprijini prevenția atât în cazul cancerului, cât și al bolilor cardiovasculare. Înțelegerea factorilor de risc, a recomandărilor preventive și a opțiunilor disponibile îi ajută pe oameni să ia decizii informate. Din acest motiv, educația pentru sănătate trebuie să reprezinte o componentă importantă a politicilor de prevenție, alături de accesul la servicii medicale, vaccinare și screening.

Din nou, această abordare se regăsește și în experiența proiectelor europene coordonate de INOMED. Dezvoltat în cadrul proiectului 4P-CAN, Lerești Living Lab oferă un exemplu de prevenție construită împreună cu comunitatea, prin implicarea cetățenilor și dezvoltarea unor intervenții adaptate nevoilor locale. Experiența acumulată aici a contribuit și la extinderea abordării către prevenția personalizată a bolilor cardiovasculare, prin proiecte precum PERFECTO.

Proiectul european PERFECTO a urmărit îmbunătățirea identificării precoce a hipercolesterolemiei familiale la copii, inclusiv prin dezvoltarea unor modele personalizate de comunicare care să faciliteze informarea, implicarea familiilor și participarea la screening. Principiile implicării comunitare și ale comunicării personalizate se regăsesc și în alte inițiative la care contribuie INOMED, precum proiectul PERFECTO, dedicat îmbunătățirii screeningului pediatric pentru hipercolesterolemia familială.

Înțelegerea factorilor de risc, a recomandărilor preventive și a opțiunilor disponibile îi ajută pe oameni să ia decizii informate. De aceea, educația pentru sănătate trebuie să fie însoțită de inițiative care facilitează aplicarea recomandărilor în viața de zi cu zi și de acces la servicii medicale adecvate. Prin 4P-CAN și PERFECTO, INOMED contribuie la dezvoltarea unor soluții care conectează informarea, prevenția și implicarea comunităților, în concordanță cu obiectivul european de reducere a poverii bolilor netransmisibile.

Cancer Literacy Day: informarea ca instrument pentru reducerea inegalităților

Prima ediție a Cancer Literacy Day a adus informarea și educația despre cancer în atenția decidenților europeni. Evenimentul dedicat inițiativei a avut loc pe 14 octombrie 2026, la Parlamentul European din Bruxelles, fiind găzduit de Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European.

Cancer Literacy Day este o inițiativă a Centrului pentru Inovație în Medicină (INOMED), organizată sub umbrela proiectului european CURTAIN, coordonat de INOMED. Inițiativa urmărește să mobilizeze instituții, organizații de pacienți, cercetători, profesioniști din sănătate și comunități în jurul unui obiectiv comun: îmbunătățirea accesului la informații de încredere despre cancer și sprijinirea oamenilor în înțelegerea și utilizarea acestora.

În mesajul său, Olivér Várhelyi a salutat activitatea proiectului CURTAIN și inițiativa Cancer Literacy Day, evidențiind importanța colaborării dintre factorii de decizie, cercetători, experți și organizațiile din domeniul cancerului. Prin reunirea acestor actori, inițiativa contribuie la promovarea informațiilor de încredere, la combaterea dezinformării și la extinderea accesului la cunoștințe despre cancer în Europa.

Cancer Literacy Day se înscrie în eforturile europene de îmbunătățire a prevenției și îngrijirii cancerului, în concordanță cu obiectivele Planului european de combatere a cancerului și ale Misiunii UE privind cancerul. Reducerea inegalităților presupune nu doar progrese științifice, ci și capacitatea de a transforma cunoștințele în informații pe care oamenii le pot înțelege și utiliza. Accesul la informație trebuie însoțit de posibilitatea reală de a beneficia de prevenție, diagnostic și tratament, indiferent de mediul social sau de locul în care trăiește o persoană.

În încheierea mesajului său, Olivér Várhelyi și-a exprimat speranța că prima ediție a Cancer Literacy Day va marca începutul unui efort european mai amplu, care să transforme cunoașterea în prevenție, diagnostic mai precoce și îngrijire mai bună.

Mesajul comisarului evidențiază un aspect esențial al luptei împotriva cancerului: informațiile validate științific trebuie să ajungă la oameni într-o formă pe care aceștia să o poată înțelege și folosi în deciziile privind sănătatea.

Citește și:

• Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre prima ediție Cancer Literacy Day: „Expunerea la informații este insuficientă, important este cum acționezi pe baza lor”
• De la informație la acțiune: proiectele europene CURTAIN și 4P-CAN la evenimentul „5 ani ai Misiunii UE privind Cancerul: mai puternici împreună”
• Dr. Marius Geantă, la evenimentul „5 ani de EU Cancer Mission”: Cum contribuie Living Lab-ul din Lerești la prevenția cancerului

Inteligența artificială generativă a fost utilizată pentru sprijinirea redactării acestui articol. Materialul a fost verificat, editat și aprobat de echipa Raportul de Gardă, care își asumă responsabilitatea editorială pentru conținutul publicat.

IMC-ul, calculat pe baza greutății și înălțimii, este utilizat pe scară largă pentru clasificarea excesului ponderal, însă nu măsoară direct cantitatea de țesut adipos și nici efectele acestuia asupra sănătății. Două persoane cu același IMC pot avea profiluri metabolice diferite, în funcție de distribuția grăsimii corporale și de impactul acesteia asupra funcției organelor. În acest context, conceptul de obezitate clinică pune accentul pe excesul de țesut adipos care afectează funcționarea organismului, nu doar pe valoarea IMC-ului.

Această abordare se bazează pe recomandările publicate în 2025 de o comisie internațională de experți în revista The Lancet Diabetes & Endocrinology, care a propus diferențierea între obezitatea clinică și obezitatea preclinică. Obezitatea clinică este definită ca o boală cronică, sistemică, în care excesul de țesut adipos determină afectarea funcției organelor sau limitarea activităților cotidiene. În schimb, obezitatea preclinică presupune prezența excesului de țesut adipos fără manifestări de disfuncție organică, dar cu un risc variabil de apariție a unor afecțiuni în viitor. Experții recomandă ca evaluarea individuală să includă, pe lângă IMC, măsurători precum circumferința taliei, raportul talie-șold sau determinarea directă a țesutului adipos, atunci când este disponibilă. De asemenea, diagnosticul obezității clinice necesită identificarea unor manifestări asociate afectării funcției organelor sau limitării activităților zilnice, atribuibile excesului de țesut adipos. Această clasificare urmărește să diferențieze persoanele care prezintă deja manifestări ale bolii de cele care necesită în principal monitorizare și măsuri preventive.

În cadrul studiului condus în cadrul Johns Hopkins University au fost analizate datele a 151.642 de persoane cu obezitate clinică și 128.874 de persoane fără obezitate, provenite din UK Biobank și All of Us Research Program. Au identificat 127 de regiuni genetice asociate obezității clinice, dintre care 63 nu prezentau o asociere semnificativă cu IMC-ul. Una dintre variantele cu cele mai mari diferențe față de profilul genetic asociat IMC-ului era localizată în gena LPL, implicată în metabolismul lipidelor, fiind asociată cu niveluri crescute ale trigliceridelor.

Pe baza datelor obținute a fost dezvoltat și un scor de risc poligenic pentru obezitatea clinică, care integrează informații provenite de la numeroase variante genetice. Comparativ cu un scor bazat pe IMC, acesta a prezentat asocieri mai puternice cu factorii de risc cardiovascular, markerii inflamatori și cei ai rezistenței la insulină. De asemenea, a îmbunătățit identificarea persoanelor cu risc de infarct miocardic, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral, rezultatele fiind validate în alte patru studii longitudinale din SUA.

Rezultatele susțin o abordare mai complexă a obezității, care nu se limitează la greutate și înălțime, ci ia în considerare excesul de țesut adipos și efectele acestuia asupra funcției organelor și țesuturilor. IMC-ul nu diferențiază direct țesutul adipos de masa musculară și nu reflectă distribuția țesutului adipos sau consecințele sale metabolice, ceea ce poate limita capacitatea sa de a estima riscul individual.

Totuși, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili dacă rezultatele obținute în cadrul studiului ar aduce beneficii concrete în evaluarea și gestionarea pacienților, dincolo de informațiile oferite deja de IMC și de factorii de risc cardiovascular tradiționali.

Citește și:

• #ESC2026: Bolile cardiovasculare, depistate mai devreme și tratate mai precis. TOP știri de la Congresul European de Cardiologie
• Comisia SANT din Parlamentul European susține măsuri mai stricte împotriva inegalităților în sănătatea cardiovasculară, tutunului și alimentelor ultraprocesate
• STUDIU. Noi gene descoperite care cresc de până la 6 ori riscul de obezitate la adult, prin mecanisme neurodegenerative

Inteligența artificială generativă a fost utilizată pentru sprijin în redactare. Articolul a fost verificat, editat și aprobat de echipa Raportul de Gardă, care își asumă responsabilitatea editorială pentru conținut.

JNJ-6143 este conceput să se lege simultan de două proteine: receptorul androgenic (AR), prin care celulele răspund la hormoni precum testosteronul, și BRD4, o proteină implicată în reglarea expresiei genelor și în supraviețuirea celulară. Prin apropierea celor două proteine, molecula urmărește să perturbe funcționarea celulelor canceroase și să provoace moartea acestora. Deoarece receptorul androgenic este prezent în cantități mari în celulele cancerului de prostată, această abordare urmărește să afecteze în special celulele tumorale.

Spre deosebire de tratamentele care urmăresc blocarea semnalizării prin receptorul androgenic, tehnologia RIPTAC utilizează prezența acestui receptor pentru a declanșa un mecanism care determină moartea celulelor tumorale. Această strategie ar putea oferi o alternativă pentru pacienții la care cancerul a devenit rezistent la terapiile hormonale convenționale. JNJ-6143 este primul medicament bazat pe tehnologia RIPTAC care a ajuns în studii clinice, iar această platformă este investigată și pentru dezvoltarea unor tratamente împotriva altor tipuri de cancer.

Cum a fost realizat studiul

Studiul a inclus bărbați cu cancer de prostată metastatic rezistent la castrare (mCRPC), o formă avansată a bolii care continuă să progreseze în ciuda menținerii testosteronului la niveluri foarte scăzute. Boala a progresat la pacienți după cel puțin un tratament cu un inhibitor al căii receptorului androgenic. Numărul median al tratamentelor anterioare a fost de patru, printre terapiile utilizate numărându-se chimioterapia și terapia cu radioliganzi care țintesc antigenul membranar specific prostatic (PSMA).

Au fost evaluate inițial doze zilnice cuprinse între 12,5 și 150 mg. Ulterior, pacienții au fost repartizați aleatoriu în două grupuri, pentru a primi 25 mg sau 50 mg pe zi. Doza de 50 mg a fost selectată preliminar pentru continuarea studiilor, pe baza activității antitumorale, a siguranței și a datelor privind comportamentul medicamentului în organism. 

Reducerea tumorilor și scăderea PSA

Grupul tratat cu doza de 50 mg a inclus 38 de pacienți. Pentru evaluarea reducerii tumorilor au fost analizate datele a 16 dintre aceștia. La 12 pacienți, respectiv 75%, a fost confirmat un răspuns tumoral complet sau parțial. Cercetătorii au urmărit și nivelul antigenului specific prostatic (PSA), un marker măsurat în sânge pentru monitorizarea cancerului de prostată. La doza de 50 mg, au raportat o scădere confirmată de cel puțin 50% a nivelului PSA la 77% dintre pacienți și o scădere de cel puțin 90% la 48%.  Reduceri ale acestui marker au fost observate și la pacienții cu tumori care prezentau caracteristici moleculare asociate cu forme de boală dificil de tratat. După o perioadă mediană de urmărire de aproximativ 6 luni, 71% dintre pacienții din grupul tratat cu 50 mg continuau tratamentul

Rezultatele sunt încurajatoare pentru pacienții cu puține opțiuni de tratament, dar provin de la un număr mic de participanți, urmăriți pentru o perioadă scurtă. Nu este încă demonstrat că medicamentul prelungește supraviețuirea. Evaluarea dozei de 50 mg continuă într-un studiu de fază 2.

Recomandările europene pentru depistarea precoce

În paralel cu dezvoltarea unor noi opțiuni terapeutice pentru formele avansate ale bolii, depistarea precoce a cancerului de prostată rămâne o prioritate la nivel european. În 2022, Consiliul Uniunii Europene a recomandat statelor membre să evalueze, inclusiv prin proiecte-pilot, introducerea programelor organizate de screening pentru cancerul de prostată, bazate pe testarea PSA, urmată, atunci când este necesar, de examinarea prin rezonanță magnetică (RMN).

În 2022, Consiliul Uniunii Europene a recomandat statelor membre să evalueze, inclusiv prin proiecte-pilot, introducerea programelor organizate de screening pentru cancerul de prostată, bazate pe testarea PSA urmată, la nevoie, de RMN.

Inteligența artificială generativă a fost utilizată pentru sprijin în redactare. Articolul a fost verificat, editat și aprobat de echipa Raportul de Gardă, care își asumă responsabilitatea editorială pentru conținut.

Citește și:

ESMO 2026. Progrese în tratamentul melanomului: o nouă terapie ARN personalizată reduce cu 42% riscul de recidivă sau deces după îndepărtarea chirurgicală a tumorii

În emisiunea Știința 360, de la Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a explicat potențialul acestei tehnologii, dar și provocările care însoțesc integrarea ei în practica medicală.

De la incertitudine diagnostică la o explicație genetică

Pentru unii copii cu afecțiuni neurologice severe, identificarea cauzei bolii poate reprezenta un proces îndelungat. Manifestările clinice pot apărea la un anumit interval după naștere, iar medicii nu reușesc întotdeauna să stabilească etiologia prin investigațiile inițiale.

Hipotonia musculară, caracterizată printr-un tonus muscular redus, este unul dintre exemplele discutate de Marius Geantă în emisiune. În astfel de situații, absența unui diagnostic clar poate întârzia orientarea conduitei medicale și menține incertitudinea pentru familie.

„Genul acesta de manifestări despre care pediatrii nu prea știu ce să spună, nu pot să identifice etiologia, care nu pot să identifice cauza, au rămas așa tot timpul într-o zonă, pe de-o parte, de nevoi medicale neacoperite și, pe de altă parte, […] situațiile respective se transformă într-o povară imensă pentru copiii respectivi, pentru familii și pentru societate”, a explicat Marius Geantă la Știința 360.

O posibilă soluție este secvențierea rapidă a întregului genom (rapid whole-genome sequencing – rWGS), o tehnologie care permite analiza extinsă a ADN-ului pentru identificarea unor variante genetice ce ar putea explica manifestările pacientului.

Spre deosebire de testarea genetică țintită, care investighează anumite gene în funcție de suspiciunea clinică, secvențierea întregului genom poate fi utilă atunci când cauza bolii nu este cunoscută și nu există o singură regiune genetică evidentă care să fie investigată.

Mai multe detalii: STUDIU. Testarea genomică rapidă ar putea oferi un diagnostic pentru aproape jumătate dintre copiii cu boli neurologice inexplicabile

Ce arată studiul publicat în JAMA Neurology?

Un studiu realizat de specialiști de la Mayo Clinic și publicat în JAMA Neurology a evaluat utilitatea secvențierii rapide a întregului genom la 175 de copii spitalizați pentru afecțiuni neurologice fără o cauză identificată.

Cercetarea a arătat că testarea a identificat un diagnostic genetic concordant cu manifestările clinice la 79 dintre cei 175 de copii, reprezentând 45,1% din cohortă. Rezultatele preliminare au fost disponibile, în medie, după patru zile, iar rapoartele finale, după aproximativ 10,4 zile.

Randamentul diagnostic a fost diferit în funcție de vârstă: 52,7% dintre copiii aflați în afara perioadei neonatale au primit un diagnostic, comparativ cu 36,6% dintre nou-născuți.

Dincolo de identificarea unei cauze genetice, cercetătorii au analizat și efectul rezultatelor asupra îngrijirii medicale. Dintre cei 82 de copii cu diagnostic concordant cu tabloul clinic, 54 (65,9%) au beneficiat de modificări ale managementului medical.

În analiza publicată de Raportul de Gardă, Bianca Cucoș, medic genetician și editor-șef al publicației, evidențiază tocmai această distincție între randamentul diagnostic și utilitatea clinică. Identificarea unei variante genetice este importantă, dar relevanța ei depinde de concordanța cu manifestările pacientului și de măsura în care informația poate contribui la deciziile medicale.

Cele două dimensiuni nu trebuie confundate: un diagnostic genetic nu garantează existența unui tratament specific, iar o modificare a managementului nu demonstrează automat o îmbunătățire a prognosticului.

Citește și: Ziua Bolilor Rare 2023: Medicina genomică revoluționează strategiile de screening neonatal

De ce contează rapiditatea diagnosticului?

În bolile neurologice pediatrice, timpul necesar stabilirii diagnosticului poate influența traseul pacientului. Rezultatele genetice obținute în câteva zile pot contribui la alegerea investigațiilor suplimentare, la orientarea tratamentului și la stabilirea unei strategii de monitorizare.

În intervenția sa, Marius Geantă a subliniat că beneficiile unui diagnostic genetic diferă de la un caz la altul. Pentru unii copii, rezultatul poate permite identificarea unei opțiuni terapeutice mai potrivite. Pentru alții, poate deschide accesul la un studiu clinic sau poate contribui la evaluarea unor medicamente care nu ar fi fost luate inițial în considerare.

„Pentru unele dintre aceste boli, poate asta înseamnă și un tratament mai bun. Pentru altele, poate să însemne […] accesul într-un studiu clinic”, a explicat acesta.

Există și situații în care nu este disponibil un tratament care să vizeze direct cauza bolii. Chiar și atunci, cunoașterea etiologiei poate ajuta echipa medicală să ia decizii mai bine fundamentate și să evite intervenții care nu sunt justificate de diagnosticul real.

Prin urmare, valoarea secvențierii genomice nu se rezumă la obținerea unui rezultat de laborator. Întrebarea esențială este ce poate face echipa medicală cu informația respectivă și în ce măsură aceasta schimbă îngrijirea pacientului.

De ce este necesară secvențierea întregului genom?

În evaluarea unei boli cu etiologie necunoscută, medicii nu știu întotdeauna ce genă ar trebui investigată. O abordare limitată la anumite gene poate fi utilă atunci când manifestările clinice indică o suspiciune bine definită, însă poate să nu surprindă toate cauzele posibile în cazurile complexe.

Interpretarea rămâne însă complexă. O modificare genetică nu înseamnă automat că aceasta este responsabilă pentru boală. Rezultatele trebuie corelate cu tabloul clinic și cu dovezile științifice disponibile, pentru a diferenția variantele relevante de cele care nu explică manifestările investigate.

Această etapă este esențială pentru a evita atribuirea eronată a unei cauze genetice și pentru a transforma informația genomică într-un diagnostic cu semnificație clinică.

Citește și: Genomics England va lansa un program pilot pentru secvențierea întregului genom (WGS) de la 200 de mii de nou-născuți. Câte boli rare ar putea fi depistate și tratate astfel?

De ce nu se face secvențierea rapidă a întregului genom tuturor copiilor?

Dacă tehnologia poate identifica o cauză genetică la aproape jumătate dintre copiii incluși în studiu, apare firesc întrebarea de ce nu este utilizată pentru toți copiii încă de la naștere.

Marius Geantă a explicat că domeniul se află în evoluție și că extinderea utilizării testării genomice trebuie susținută de dovezi suplimentare. O direcție posibilă este identificarea unor grupuri de pacienți cu caracteristici clinice bine definite, pentru care probabilitatea obținerii unui diagnostic și beneficiul clinic justifică investigația, urmată de extinderea treptată a indicațiilor.

Costurile și disponibilitatea tehnologiei s-au schimbat în ultimii ani, însă accesul la secvențiere nu rezolvă singur toate provocările. Sunt necesare infrastructură, specialiști care să interpreteze datele, criterii de selecție a pacienților și trasee medicale prin care rezultatele să poată fi utilizate la timp.

În plus, studiul a fost retrospectiv și a inclus copii evaluați într-un singur centru medical terțiar din Statele Unite. Proporția diagnosticelor obținute nu poate fi extrapolată automat tuturor copiilor cu manifestări neurologice inexplicabile.

Rezultatele oferă argumente pentru evaluarea mai timpurie a testării genomice în cazurile potrivite, inclusiv în afara secțiilor de terapie intensivă neonatală, dar nu justifică, în sine, testarea universală.

Citește și: PREMIERĂ. Secvențierea întregului genom, validată ca test de primă linie pentru diagnosticul bolilor rare în UK. Care sunt beneficiile pentru pacienți și pentru sistemul de sănătate?

De la diagnostic la utilitate clinică: următoarea etapă a medicinei genomice

O direcție de cercetare discutată de Marius Geantă este utilizarea datelor genomice pentru identificarea unor opțiuni terapeutice care nu ar fi fost evidente pe baza simptomelor sau a diagnosticului clinic inițial. Aceasta include investigarea posibilității ca unele medicamente deja aprobate să fie utile și în alte afecțiuni, atunci când există dovezi care susțin o asemenea utilizare.

O astfel de abordare necesită evaluare științifică riguroasă și nu înseamnă că un medicament poate fi recomandat doar pentru că datele genetice sugerează o posibilă legătură. Informația genomică trebuie integrată în ansamblul dovezilor clinice, iar deciziile terapeutice trebuie adaptate fiecărui pacient.

„Totul e să avem timp”, a remarcat Marius Geantă în emisiune, referindu-se la nevoia de a genera și analiza mai multe date și de a le transforma în utilitate clinică.

În cazul copiilor cu boli neurologice inexplicabile, secvențierea rapidă a întregului genom ar putea scurta drumul către un diagnostic și ar putea schimba conduita medicală într-o proporție importantă de cazuri. Provocarea următoare este ca aceste rezultate să fie integrate în trasee de îngrijire care să permită utilizarea lor la timp și în beneficiul real al pacienților.

Citește și: STUDIU. Toate cazurile de cancere solide pediatrice ar trebui testate prin secvențierea întregului genom. 11% sunt asociate cu sindroame ereditare

Inteligența artificială generativă a fost utilizată pentru sprijin în redactare. Articolul a fost verificat, editat și aprobat de echipa Raportul de Gardă, care își asumă responsabilitatea editorială pentru conținut.

Tratamentul, denumit intismeran autogene, este un vaccin oncologic conceput individual pentru fiecare pacient, pe baza mutațiilor identificate în tumora acestuia. Administrat în asociere cu pembrolizumab, o imunoterapie utilizată deja în melanom, vaccinul a îmbunătățit semnificativ rezultatele tratamentului după intervenția chirurgicală.

La doi ani, 82,2% dintre pacienții care au primit combinația terapeutică erau în viață, fără semne de recidivă, comparativ cu 70% dintre cei tratați doar cu pembrolizumab. Rezultatele indică faptul că stimularea sistemului imun împotriva unor caracteristici moleculare specifice fiecărei tumori poate contribui la prevenirea reapariției cancerului.

INTerpath-001 este primul studiu clinic de fază III care demonstrează un beneficiu semnificativ asupra supraviețuirii fără recidivă pentru un vaccin oncologic personalizat bazat pe neoantigene. Acesta reprezintă o etapă importantă pentru medicina de precizie, deși sunt necesare date suplimentare pentru a stabili impactul tratamentului asupra supraviețuirii pe termen lung.

Ce au arătat rezultatele studiului INTerpath-001?

Studiul internațional INTerpath-001 a inclus 1.137 de pacienți cu melanom cutanat în stadiile IIB–IV, la care tumora fusese îndepărtată complet prin intervenție chirurgicală. Deși nu mai prezentau boală detectabilă după operație, acești pacienți aveau un risc crescut de recidivă.

Participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri. Aproximativ două treimi au primit vaccinul personalizat intismeran autogene împreună cu pembrolizumab, în timp ce restul au primit pembrolizumab și placebo.

Tratamentul a fost administrat adjuvant, adică după intervenția chirurgicală, cu scopul de a reduce probabilitatea ca boala să reapară.

După o perioadă mediană de monitorizare de aproximativ doi ani, cercetătorii au observat beneficii semnificative în grupul care a primit combinația terapeutică.

Principalele rezultate au fost:

• Riscul de recidivă sau deces a fost redus cu 42% comparativ cu administrarea pembrolizumabului fără vaccin.
• 82,2% dintre pacienți nu prezentau recidivă la doi ani, față de 70% în grupul de control.
• Riscul de apariție a metastazelor la distanță sau deces a fost redus cu 38%.
• 88,5% dintre pacienții tratați cu noua combinație erau în viață, fără metastaze la distanță, după doi ani, comparativ cu 80,2% dintre cei care au primit numai imunoterapie.

Diferența de peste 12 puncte procentuale în supraviețuirea fără recidivă este relevantă clinic, în special pentru pacienții care au trecut deja printr-o intervenție chirurgicală și prezintă un risc crescut de reapariție a melanomului.

Reducerea de 42% reprezintă o reducere relativă a riscului de recidivă sau deces pe durata monitorizării, nu înseamnă că 42% dintre pacienți au fost vindecați suplimentar prin administrarea vaccinului.

Un alt aspect important este că beneficiile tratamentului au devenit mai evidente după primele șase luni, perioadă necesară administrării schemei de vaccinare. Într-o analiză suplimentară, efectuată conform unui plan stabilit anterior, reducerea relativă a riscului de recidivă sau deces după acest interval a fost estimată la 58%.

Totuși, datele privind supraviețuirea globală nu sunt încă suficient de mature pentru a demonstra că noua combinație prelungește viața pacienților. Studiul continuă pentru evaluarea beneficiilor pe termen lung.

Cum funcționează un vaccin oncologic personalizat?

Spre deosebire de vaccinurile preventive, care protejează împotriva unor infecții și, indirect, a anumitor tipuri de cancer, vaccinurile oncologice terapeutice sunt concepute pentru a stimula sistemul imun al persoanelor deja diagnosticate cu cancer.

Intismeran autogene, dezvoltat de companiile Moderna și Merck, utilizează tehnologia ARN mesager pentru a învăța sistemul imun să recunoască anumite caracteristici ale celulelor tumorale.

Tumorile acumulează mutații genetice care pot determina producerea unor proteine modificate. Unele dintre acestea, denumite neoantigene, pot fi recunoscute de sistemul imun drept structuri anormale.

Deoarece mutațiile diferă de la un pacient la altul, vaccinul este realizat individual, printr-un proces care presupune:

1. Analiza genetică a tumorii, pentru identificarea mutațiilor specifice.
2. Selectarea neoantigenelor cu potențial de a declanșa un răspuns imun.
3. Producerea unui vaccin ARN personalizat, care conține instrucțiuni pentru sinteza antigenelor selectate.
4. Administrarea vaccinului, astfel încât sistemul imun să poată recunoaște și ataca celulele care exprimă aceste antigene.

Intismeran autogene poate codifica până la 34 de neoantigene specifice tumorii fiecărui pacient.

După administrare, ARN-ul mesager este utilizat temporar de celulele organismului pentru producerea antigenelor respective, stimulând activarea limfocitelor T implicate în răspunsul antitumoral.

Această abordare urmărește identificarea și eliminarea eventualelor celule canceroase reziduale, care pot persista după operație și pot determina ulterior reapariția bolii.

De ce este asociat vaccinul cu imunoterapia?

Vaccinul personalizat și pembrolizumab acționează prin mecanisme complementare.

Vaccinul stimulează recunoașterea celulelor tumorale de către sistemul imun, în timp ce pembrolizumab blochează PD-1, o proteină care contribuie la limitarea activității limfocitelor T. Celulele canceroase pot exploata această cale de reglare imună pentru a evita distrugerea de către organism. Prin blocarea PD-1, pembrolizumab permite limfocitelor T să își mențină mai eficient activitatea împotriva tumorii.

Astfel, vaccinul contribuie la direcționarea răspunsului imun către neoantigenele specifice cancerului, iar pembrolizumab facilitează activitatea celulelor imune. Această combinație este deosebit de relevantă în melanom, un tip de cancer caracterizat frecvent printr-un număr ridicat de mutații genetice, care pot genera neoantigene recunoscute de sistemul imun.

Care sunt reacțiile adverse ale noului tratament?

Adăugarea vaccinului personalizat la pembrolizumab a fost asociată cu o frecvență mai mare a anumitor reacții adverse, în special febră, durere la locul injectării și oboseală.

Febra a fost raportată la aproximativ 52% dintre pacienții care au primit combinația terapeutică, iar durerea la locul administrării la 51%. Majoritatea acestor manifestări au fost tranzitorii și de intensitate redusă.

Reacțiile adverse severe atribuite tratamentului au avut frecvențe apropiate în cele două grupuri, fiind raportate la 14,2% dintre pacienții care au primit vaccinul și pembrolizumab, comparativ cu 13,4% dintre cei tratați numai cu pembrolizumab. Aceste date sugerează că beneficiile suplimentare ale combinației nu au fost însoțite de o creștere majoră a reacțiilor adverse severe atribuite tratamentului. Totuși, monitorizarea siguranței continuă.

Ce impact ar putea avea rezultatele asupra tratamentului cancerului?

Rezultatele INTerpath-001 reprezintă una dintre cele mai importante dovezi clinice de până acum privind potențialul vaccinurilor personalizate bazate pe ARN în oncologie.

Pentru prima dată, un studiu de fază III demonstrează că un vaccin conceput pe baza particularităților genetice ale tumorii fiecărui pacient poate îmbunătăți semnificativ rezultatele unei imunoterapii deja utilizate în practica medicală.

Acest progres este relevant mai ales pentru tratamentul adjuvant, unde obiectivul este prevenirea recidivei după îndepărtarea tumorii. Cu toate acestea, intismeran autogene rămâne un tratament experimental, care nu este încă disponibil ca opțiune terapeutică de rutină. Sunt necesare evaluările autorităților de reglementare și continuarea monitorizării pacienților.

Tehnologia este investigată și în alte tipuri de cancer, inclusiv cancerul pulmonar, însă beneficiile observate în melanom nu pot fi extrapolate automat la alte tumori.

Pe termen lung, dezvoltarea acestor terapii ar putea reprezenta un pas important către tratamente oncologice adaptate nu doar tipului de cancer, ci și profilului genetic individual al fiecărei tumori.

Inteligența artificială generativă a fost utilizată pentru sprijin în redactare. Articolul a fost verificat, editat și aprobat de echipa Raportul de Gardă, care își asumă responsabilitatea editorială pentru conținut.

Citește și

Vaccin personalizat pe bază de ARNm pentru cancerul de sân triplu negativ: răspuns imun antitumoral detectabil până la 6 ani

Documentul cuprinde 16 recomandări practice, organizate pe trei niveluri: Nivelul 1 se adresează cetățenilor și pacienților, Nivelul 2 vizează profesioniștii din domeniul sănătății, iar Nivelul 3 este pentru organizații. Spre deosebire de ghidurile existente, care se concentrează în special pe practica medicală, acesta propune o abordare integrată, pentru toți cei implicați în subiect. Ghidul este conceput ca un „living document”, care va fi actualizat cu regularitate, odată cu evoluția tehnologică și cu reglementările în domeniu. 

Aceast ghid apare într-un moment în care tot mai mulți oameni folosesc inteligența artificială (AI) în viața de zi cu zi pe teme ce privesc sănătatea. AI-ul este o opțiune rapidă, comodă și adesea gratuită, care nu face utilizatorul să se simtă judecat sau să aștepte o programare la medic pentru a i se clarifica anumite întrebări. Din acest motiv, tot mai mulți pacienți ajung la consultație având direct informații sau chiar un diagnostic primite de la AI. Medicii trebuie să fie pregătiți să discute deschis despre ele, să le verifice și să explice limitele acestor instrumente. Totodată, AI devine parte din activitatea a tot mai multe organizații, publice și private, care au nevoie de repere clare pentru a o folosi în siguranță.

Problema este că aproape jumătate dintre europeni (46%) au un nivel scăzut de alfabetizare în sănătate. Un studiu din 2025 a analizat răspunsurile ChatGPT la 57 de întrebări frecvente, stabilite printr-un sondaj făcut cu 508 pacienți oncologici. Răspunsurile cereau un nivel de lectură universitar, mult peste nivelul de clasa a VI-a recomandat pentru materialele adresate publicului, nu aveau referințe și doar câteva îi îndemnau pe pacienți să se consulte cu medicul.

Contextul european face miza și mai mare. În 2022, peste 725.000 de decese din UE ar fi putut fi evitate prin măsuri de sănătate publică mai bune, iar cancerul a fost principala cauză a acestor decese. În 2024, în UE s-au înregistrat aproximativ 2,7 milioane de cazuri noi de cancer. Mortalitatea este de până la 1.6 ori mai mare în unele state decât în altele, iar Europa Centrală și de Est, inclusiv România, rămâne cea mai afectată de diagnosticarea tardivă și de accesul inegal la screening.

Datele de literatură consultate pentru elaborarea ghidului arată atât potențialul, cât și limitele acestor instrumente.

• Într-un studiu realizat în România, ChatGPT 3.5 a explicat informațiile despre cancerul de prostată mai clar și mai complet decât alte modele de AI și chiar decât ghidul oficial pentru pacienți.
• Un alt studiu a arătat că performanța depinde de cât de bine e adaptat modelul la limba și la contextul local.
• În China, un chatbot a crescut de patru ori numărul părinților care și-au programat sau și-au vaccinat fiicele împotriva HPV (7,1% față de 1,8%).
• În schimb, recomandările de tratament ale ChatGPT pentru cancerul mamar au coincis cu ale experților doar în 7 din 10 cazuri.
• În plus, puține studii analizează siguranța și aspectele etice, iar dovezile solide că AI îmbunătățește starea pacienților sunt încă limitate. 

Așadar, aceste date explică clar nevoia de reglementare: AI poate fi un sprijin real pentru a înțelege informațiile medicale și pentru a încuraja prevenția, dar erorile din deciziile de tratament și lipsa unor dovezi solide arată că nu poate fi lăsată să decidă singură. 

Recomandările au fost dezvoltate printr-o abordare „bottom-up”, adică pornind de la experiențele reale ale oamenilor, nu de la teorie ori norme oficiale. Prima etapă a fost un atelier organizat în noiembrie 2025 în Lerești Living Lab, din județul Argeș, cu participarea cetățenilor din comunitate. A urmat, în mai 2026, un focus grup cu 12 experți din mediul academic, din cercetare și politici publice, din practica clinică și din domeniul AI și al științei datelor. Varianta preliminară a fost apoi tradusă în română și evaluată alte patru grupuri țintă. Ghidul este aliniat cu Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act) și cu ghidul ESMO pentru utilizarea LLM în practica clinică (ELCAP).

Te-ar putea interesa și: De la informație la acțiune: proiectele europene CURTAIN și 4P-CAN la evenimentul „5 ani ai Misiunii UE privind Cancerul: mai puternici împreună”

Mai jos regăsiți lista completă a recomandărilor, formulate în limba română.

Nivelul 1. Recomandări pentru cetățeni și pacienți

Primul nivel are rolul de a sprijini publicul în utilizarea responsabilă a instrumentelor de AI, astfel încât informațiile obținute să nu inducă în eroare, să nu provoace anxietate și să nu conducă la decizii care pot afecta sănătatea:

1. Atunci când utilizați un instrument de AI pentru a accesa informații, căutați avertismente vizuale clare care să indice că răspunsurile sunt generate digital.
2. Învățați să recunoașteți semnalele care indică un potențial conținut înșelător („red flags”) atunci când accesați informații medicale:
   • lipsa recomandării de a consulta un medic calificat;
   • promovarea de produse sau servicii plătite;
   • utilizarea unui limbaj emoțional, alarmant sau care creează sentimentul de urgență;
   • promisiunile de tip „vindecare garantată” sau rezultatele nerealiste;
   • lipsa surselor medicale credibile sau verificabile ori existența unor referințe inventate;
   • utilizarea de identități, imagini sau voci neautentice;
   • încurajarea conversațiilor prelungite în scop de influențare sau de colectare a datelor.
3. Înțelegeți limitele formulării întrebărilor (prompting) pentru a nu vă pune în pericol sănătatea și nu utilizați sistemele de AI pentru luarea deciziilor medicale.
4. Protejați informațiile personale și medicale.
5. Solicitați îndrumare din partea persoanelor de încredere din comunitatea dumneavoastră cu privire la utilizarea sistemelor de AI.

Nivelul 2. Recomandări pentru profesioniștii din domeniul sănătății

Al doilea nivel are rolul de a sprijini profesioniștii din domeniul sănătății în integrarea instrumentelor de AI în activitatea zilnică, astfel încât utilizarea acestora să nu afecteze calitatea îngrijirii, siguranța pacienților sau responsabilitatea profesională:

1. Verificați întotdeauna informațiile primite din partea unui instrument de AI pe baza dovezilor științifice reale.
2. Înțelegeți limitările AI în fluxul de lucru din clinică și recunoașteți diferența dintre sistemele de AI care îndeplinesc sarcini administrative și sistemele certificate de suport decizional.
3. Protejați confidențialitatea pacienților și utilizați doar instrumente de AI autorizate.
4. Asumați-vă responsabilitatea clinică și pe cea a deciziei finale.
5. Comunicați cu deschidere, răbdare și empatie atunci când pacienții dumneavoastră se prezintă cu informații sau autodiagnosticări generate de AI.

Nivelul 3. Recomandări pentru organizații

Al treilea nivel are rolul de a sprijini organizațiile în adoptarea responsabilă a sistemelor de AI, astfel încât acestea să fie sigure și transparente, să protejeze datele pacienților și bunăstarea angajaților și să rămână permanent sub supraveghere umană:

1. Asigurați implicarea continuă a cetățenilor și pacienților în luarea deciziilor ce țin de guvernanța AI.
2. Stabiliți un proces transparent de evaluare și aprobare a instrumentelor de AI și evitați susținerea oficială a unor instrumente drept „instrumente sigure”.
3. Mențineți limite stricte atunci când este vorba despre utilizarea sau procesarea datelor personale.
4. Implementați funcționalități etice la locul de muncă atunci când adoptați sisteme de AI în organizație.
5. Guvernați sistemele de AI pe întreg ciclul lor de viață.
6. Dezvoltați competențe de utilizare a AI adaptate rolului fiecărui angajat.

Recomandările sunt cu atât mai importante cu cât dezinformarea medicală devine tot mai problematică. Un raport anterior al proiectului CURTAIN arată că România este una dintre țările cele mai expuse dezinformării despre cancer, iar videoclipurile deepfake cu medici reali pot amplifica acest fenomen. Soluția propusă nu este evitarea tehnologiei, ci folosirea unor asistenți AI de încredere, care răspund doar pe baza unor informații validate de experți.

Proiectul CURTAIN se aliniază cu Planul European Împotriva Cancerului și cu Misiunea Cancer în adresarea inegalităților în materie de cancer dintre Estul și Vestul Europei, zonele rurale și urbane, precum și diferențele care apar la nivelul grupurilor vulnerabile socio-economic. Inițiativa își propune să echipeze atât indivizii cât și sistemele de sănătate cu instrumentele și cunoștințele necesare pentru a reduce inegalitățile în cancer. Un pilon important în dezvoltarea proiectului CURTAIN este proiectul 4P-CAN, proiect lansat în 2023, finanțat din fonduri europene HORIZON – Mission on Cancer și coordonat de către Centrul pentru Inovație în Medicină. Ca parte din 4P-CAN în Lerești, Argeș, se desfășoară Living Lab-ul românesc, un ecosistem de cercetare care are în centru cetățeanul și care își dorește să înțeleagă rolul factorilor socio-demografici în comportamentele care țin de sănătate.

Citește și:

• Grok, DeepSeek, ChatGPT, Gemini și Meta AI, evaluați într-un studiu privind dezinformarea medicală
• Pe măsură ce încrederea în instituții scade, un număr tot mai mare de tineri își ia informațiile medicale din social media
• AHA: Accesul echitabil la soluții digitale ar putea contribui la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare

Examinarea PET/CT combină informații funcționale și anatomice într-o singură investigație. Componenta PET (tomografia cu emisie de pozitroni) evidențiază activitatea metabolică a țesuturilor prin distribuția unui radiotrasor administrat pacientului. În oncologie, celulele tumorale pot prezenta un metabolism crescut, ceea ce permite identificarea unor focare suspecte înainte ca acestea să producă modificări anatomice evidente. Componenta CT (tomografia computerizată) furnizează imagini anatomice detaliate, arătând localizarea, dimensiunile și raporturile leziunilor cu structurile învecinate. Prin fuziunea celor două tipuri de imagini, medicii pot corela activitatea metabolică cu anatomia și pot localiza mai precis leziunile suspecte.

Sistemele PET/CT convenționale scanează corpul pe segmente succesive, necesitând de obicei cinci sau șase poziții ale mesei pentru examinarea de la cap până la coapse. În schimb, sistemele cu câmp axial lung (long axial field of view, LA-FOV) surprind simultan o porțiune mult mai mare a corpului și detectează mai eficient semnalul emis de radiotrasor. Astfel, devine posibilă reducerea timpului de achiziție fără o scădere majoră a calității imaginilor.

În studiul EQUIP, condus în cadrul Peter MacCallum Cancer Centre din Melbourne, Australia, a fost evaluat un sistem PET/CT LA-FOV cu o lungime axială de 128 cm, GE HealthCare Omni. În cadrul studiului au fost incluși 24 de pacienți oncologici, evaluați fiecare cu unul dintre cei cinci radiotrasori folosiți: ¹⁸F-FDG, ¹⁸F-DCFPyL, ⁶⁸Ga-DOTATATE, ⁶⁸Ga-PSMA sau Iod 124. Pacienții au fost scanați întâi pe un aparat convențional, apoi timp de zece minute pe noul sistem. Din datele achiziționate pe noul sistem, au fost reconstruite imagini corespunzătoare unor scanări de cinci, trei, două și un minut. Doi specialiști în medicină nucleară, care nu știau durata fiecărei scanări, au notat imaginile pe o scală de la 1 la 5.

Scorul mediu pentru calitatea diagnostică a fost de 5 pentru imaginile obținute în 10 și 5 minute, de 4,9 pentru cele obținute în 3 și 2 minute și de 4,5 pentru imaginile reconstruite dintr-un minut de achiziție. Prin comparație, examinările efectuate cu sistemul convențional au obținut un scor mediu de 3,9.

„O examinare de un minut cu acest sistem a produs imagini pe care evaluatorii noștri le-au apreciat mai bine decât pe cele obținute prin examinările standard pe care le efectuăm zilnic. Acesta a fost rezultatul remarcabil: chiar și atunci când am redus timpul de achiziție cu 90%, calitatea imaginilor a depășit-o pe cea a metodelor standard actuale, a explicat Dr. Cameron Pain, într-un articol publicat în Medical Xpress.

Reducerea duratei examinării ar putea avea beneficii importante pentru pacienții care prezintă durere sau dificultăți în a rămâne nemișcați, diminuând artefactele produse de mișcare. În plus, sensibilitatea crescută a sistemelor LA-FOV ar putea permite fie examinări mai rapide, fie reducerea activității radiotrasorului administrat, cu potențialul de a limita expunerea la radiații.

Studiul are însă limite, deoarece a inclus un număr mic de pacienți, iar evaluarea s-a bazat pe scorurile acordate de specialiști, nu pe măsurarea directă a acurateței diagnostice. Prin urmare, nu este încă demonstrat că protocoalele de un minut identifică toate leziunile mici sau cu semnal redus la fel de eficient ca examinările mai lungi. Sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili dacă aceste protocoale pot fi implementate în siguranță în practica clinică și ce impact au asupra fluxului de lucru și experienței pacienților.

Citește și:

• #AACR20. Un test de biopsie lichidă, urmat de PET-CT permite detecția mai multor tipuri de cancere în stadii curabile, la persoane asimptomatice
• STUDIU. Eficacitatea imunoterapiei în cancer poate fi evaluată înainte de începerea tratamentului cu ajutorul unui nou biomarker PET
• STUDIU. Riscul de recurență în cancerul de prostată ar putea fi evaluat printr-o metodă imagistică non-invazivă, PET-IRM cu PSMA radiomarcat

Misiunea UE privind Cancerul, lansată în urmă cu 5 ani, alături de Planul European de Luptă Împotriva Cancerului, are ca scop îmbunătățirea calității vieții a peste 3 milioane de cetățeni până în anul 2030. În ce fel? Prin îmbunătățirea programelor și instrumentelor de prevenție, tratament și sprijin pentru pacienții cu cancer și familiile acestora.

La finalul lunii Septembrie 2026, Comisia Europeană a marcat la Bruxelles jumătatea călătoriei Misiunii UE privind Cancerul prin evenimentul „5 Years of the EU Cancer Mission: Stronger Through Connection”. Momentul a sărbătorit progresul înregistrat până în prezent, punând accentul pe importanța colaborării multidisciplinare și multisectoriale pentru accelerarea cercetării și inovării în domeniul cancerului.

Evenimentul a reunit participanți internaționali, factori de decizie, cercetători, profesioniști în domeniul sănătății, organizații de pacienți, supraviețuitori, reprezentanți ai industriilor, afacerilor și start-up-urilor, precum și reprezentanți ai proiectelor și inițiativelor europene de cercetare în cancer.

Programul a îmbinat mai multe formate: discuții de nivel înalt, prezentări de proiecte, workshop-uri, sesiuni de networking și expoziții interactive ale inițiativelor Europene care privesc domeniul cancerului.

Ca reprezentantă a echipei Centrului pentru Inovație în Medicină, alături de colegii mei am participat la sesiunile de expoziții unde am prezentat cele două proiecte pe care le coordonăm: 4P-CAN și CURTAIN. Expoziția a fost amenajată în așa fel încât să faciliteze interacțiunea și să deschidă calea unor noi oportunități de cunoaștere și colaborare. Am avut ocazia să întâlnim și să schimbăm idei cu reprezentanți ai proiectelor precum ECHoS, Oncodaily, EU-CIP, Youth Cancer Network, Youth Cancer Europe, Oncoscreen, Predi-Lynch, Mamoscreen, Disarm, Prophet, Guide MRD și multe altele.

Pe scurt:

• 4P-CAN – se concentrează pe strategii personalizate de prevenție a cancerului prin implicarea cetățenilor. Proiectul contribuie la obiectivele Misiunii UE privind Cancerul prin mai multe moduri, unul dintre ele fiind crearea și operaționalizarea a două Living Labs („laboratoare vii”), ecosisteme în care sunt dezvoltate și testate strategii inovatoare de prevenție în colaborare directă cu cetățenii și factorii de decizie. Unul dintre ele a fost inițializat în Plovdiv, Bulgaria, iar cel de-al doilea în Lerești, județul Argeș, România.
• CURTAIN – își propune combaterea inegalităților în cancer la nivel european prin îmbunătățirea nivelului de alfabetizare, folosindu-se de avantajele noilor tehnologii digitale și AI. Prin instrumentele pe care le dezvoltă, precum recent-lansatele Ghiduri pentru utilizarea sigură și eficientă a LLMs în accesarea informațiilor medicale despre cancer, proiectul contribuie la obiectivele Misiunii UE privind Cancerul.

Prevenția cancerului și alfabetizare în sănătate

Pe lângă prezentarea celor două proiecte în timpul expozițiilor interactive, am fost prezentă și la workshop-ul „From Research to Real-World Solutions: Co-creation of Real-World Solutions and Engaging Citizens for Cancer Prevention”. În cadrul intervenției susținute de Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, acesta a adus în prim plan modul în care Living Lab-ul din Lerești contribuie la prevenția cancerului și experiența trăită de comunitate din momentul operaționalizării „laboratorului viu” și până în prezent. A fost interesant să observ cum cetățenii, spațiile comunitare de încredere și rețelele sociale personale pot construi și susține obiceiuri sănătoase și, ca atare, prevenția.

Alături de Dr. Marius Geantă (Președintele INOMED), în cadrul workshop-ului au participat Anabela Isidro (Membru al Board-ului AICIB, Coordonator al proiectelor ECHoS și TRANSCAN-4), Michele Calabrò (Director al rețelei European Regional and Local Health Authorities) și William Gallagher (Profesor de Biologia Cancerului și Co-Director al All-Island Cancer Research Institute), sesiunea fiind moderată de Eleni (Lina) Tolma (Membru al Consiliului Misiunii UE privind Cancerul).

În cadrul discuției, au fost prezentate și dezbătute soluții practice care să conducă la responsabilizarea cetățenilor, combaterea inegalităților în cancer, modalități prin care se poate ajunge la grupurile defavorizate și la comunitățile vulnerabile (persoanele vârstnice, tinerii supraviețuitori, locuitori din zonele rurale, persoane cu un nivel de alfabetizare digitală scăzut, persoane din comunități minoritare și așa mai departe).

Te-ar putea interesa și: Dr. Marius Geantă, la evenimentul „5 ani de EU Cancer Mission”: Cum contribuie Living Lab-ul din Lerești la prevenția cancerului

Sesiuni desfășurate în paralel în toate cele trei zile ale evenimentului au abordat subiecte precum: construirea unui ecosistem de date interconectate și utilizarea inteligenței artificiale în oncologia de precizie, abordări inovatoare în sfera prevenției și detecției timpurii, modalități de implicare a cetățenilor și pacienților, îmbunătățirea calității vieții, precum și creșterea accesibilității la medicina personalizată. Un lucru care mi-a atras atenția în mod deosebit într-una din sesiuni, mai ales în raport cu cercetarea și activitățile pe care le desfășurăm în cadrul proiectelor 4P-CAN și CURTAIN, a fost răspunsul publicului din sala de conferință la întrebarea: Care este principala barieră în implementarea soluțiilor eficiente de prevenție?

De departe, cele mai multe răspunsuri au fost îndreptate către „alfabetizarea în sănătate”, „echitatea” – sau, mai precis, inegalitățile persistente între statele Europene cât și în interiorul aceluiași stat, fie că vorbim despre prevenție, screening, diagnostic sau tratament – și „costurile ridicate”. Când au votat, participanții au luat în calcul și diferențele culturale, motivația personală, nivelul de conștientizare asupra factorilor de risc, obiceiurile și voința politică.

Nu pot să nu mă întreb dacă în momentul în care „health literacy” ocupa din ce în ce mai mult spațiu pe marele ecran, votanții priveau conceptul drept o barieră care ține de ecosistemul din jurul întregului continuum al cancerului sau îl considerau exclusiv o caracteristică individuală. Pentru că, de multe ori, reducem cunoștințele despre sănătate la o ceva ce ține de o responsabilitate individuală, presupunând că fiecare dintre noi poate alege în mod liber dacă și cât să se informeze, fără a lua în considerare factorii din jur care îi influențează accesul la informație și capacitatea de a o înțelege. Pe când alfabetizarea în sănătate este o responsabilitate împărtășită de mai mulți actori: cetățeni și pacienți, profesioniști în domeniul sănătății, organizații și sisteme de sănătate.

În prezent, informația nu ajunge în mod egal la toată lumea, și uneori se întâmplă să nu ajungă deloc acolo unde este cea mai mare nevoie de ea. Mai mult decât atât, nu este suficient ca un cetățean sau pacient să fie informat dacă sistemul în care intră este dificil de navigat. Informația nu se poate transforma în acțiune dacă nu i se comunică următorul pas, iar prevenția și comportamentele preventive sunt, de fapt, informația pusă în practică.

În cadrul proiectului CURTAIN, unul dintre obiective este acela de a evalua și îmbunătăți nivelul de alfabetizare în sănătate la nivelul organizaților. Proiectul va evalua implicarea conducerii organizațiilor în crearea unui spațiu ușor de accesat și navigat pentru comunitatea pe care o servesc, participarea personalului – fie profesioniști în domeniul sanitar, fie alte persoane care interacționează direct cu pacienți – la activități de îmbunătățire a nivelului de alfabetizare în sănătate, precum și cât de ușor este de navigat infrastructura fizică sau digitală pe care o pune la dispoziție o organizație.

Rămânând în contextul alfabetizării în sănătate, data de 14 octombrie 2026 a marcat lansarea primei ediții a Cancer Literacy Day în cadrul Parlamentului European, o inițiativă organizată de către Centrul pentru Inovație în Medicină, alături de consorțiul CURTAIN, sub patronajul Vicepreședintelui Parlamentului European, Victor Negrescu. Cancer Literacy Day își propune să devină o mișcare europeană permanentă, cu scopul de a garanta că accesul la informații medicale clare, de încredere și adecvate fiecărui context cultural devine o componentă fundamentală a îngrijirilor de calitate.

Printre vocile naționale și internaționale care s-au făcut auzite s-au numărat: Marc Lemaitre, Director General DG-RTD, Comisia Europeană; Joanna Drake, Director General Adjunct DG-RTD, Comisia Europeană; Vlad Vasile-Voiculescu, Membru al Parlamentului European; Walter Ricciardi și Christine Chomienne, Președinte și respectiv Vicepreședinte al Consiliului Misiunii pentru Cancer; Regina Beets-Tan, Profesor de radiologie în cadrul Universității Maastricht; Amanda Drury, Profesor în cadrul Colegiului Trinity Dublin și membru al Consiliului Misiunii Europene pentru Cancer; Carina Schneider, Director General al CCI Europe; Maria Pilar Aguar Fernandez, Director al Oamenilor, Sănătății și Societății în cadrul DG RTD.

Citește și:

• Cum poți construi comunități axate pe prevenția cancerului?
• Codul European Împotriva Cancerului
• Victor Negrescu susține Ziua informării și educației despre cancer în Europa: „Prevenția trebuie să fie accesibilă tuturor, nu doar celor care și-o permit”