Folosirea dominantă a mâinii stângi, asociată cu variante genetice rare. Cum influențează riscul de boli neurologice?
Oamenii care își folosesc predominant mâna stângă prezintă variante genetice specifice implicate în formarea microtubulilor din celule, structuri implicate în dezvoltarea creierului. Rezultatele sunt importante atât din perspectiva înțelegerii componentei genetice a asimetriei funcțiilor cerebrale, cât și prin prisma asocierii cu anumite boli neurologice.
Studiul a fost realizat de o echipă de la Institutul de Psiholingvistică Max Planck din Olanda, iar rezultatele sunt publicate în Nature Communications. Pentru această cercetare au fost analizate informații genetice din UK Biobank, de la peste 350.000 de persoane.
Persoanele stângace reprezintă aproximativ 10% din populație. Studiile au arătat că aceștia prezintă de obicei o dominanță în emisfera dreaptă a creierului, spre deosebire de dominanța emisferei stângi a creierului, care se observă la majoritatea oamenilor. Studiile recente au indicat peste 40 de variante genetice asociate dominanței emisferice drepte, subliniind baza genetică complexă acestor trăsături.
În noul studiu s-au analizat diferențele în producția de tubulină între indivizii stângaci și cei dreptaci. Analizând date de la 313.271 de persoane dreptace și 38.043 de persoane stângace din UK Biobank, s-a descoperit că stângacii au mai frecvent o variantă genetică (TUBB4B) legată de această proteină, care joacă un rol important în structura și funcția celulelor, inclusiv în dezvoltarea neuronilor.
S-au observat, de asemenea, asocieri între stângăcie și variante rare în gene, anterior implicate în autism și schizofrenie, cum ar fi DSCAM și FOXP1. Implicarea acestor gene oferă posibile perspective asupra mecanismelor de formare a axei stânga-dreapta în creier, precum și susceptibilitatea genetică la tulburările cerebrale.
În ciuda influenței acestor variante genetice rare, ele reprezintă mai puțin de 1% din cauzele ereditare asociate dominanței emisferice, sugerând implicarea mai multor factori în determinarea acestei trăsături.
Care sunt implicațiile acestor descoperiri?
Relația dintre dominanța emisferică și riscul de boli a fost un subiect de cercetare și timp de mulți ani. Această conexiune, adesea explorată în contextele neuroștiinței, psihologiei și geneticii, a produs descoperiri care sugerează că persoanele stângace au predispoziții diferite pentru anumite boli în comparație cu persoanele dreptace.
Unele studii au constatat că folosirea preferențială a mânii stângi este mai comună la persoanele cu anumite tulburări de neurodezvoltare, cum ar fi tulburările din spectrul autismului și dislexia.
Cercetările au sugerat, de asemenea, o legătură între stângăcie și un risc crescut pentru anumite tulburări psihiatrice, inclusiv schizofrenia. Teoriile propun că atât folosire emisferei drepte, cât și aceste boli psihiatrice pot rezulta din căi de neurodezvoltare similare.
Studiile au arătat și că persoanele stângace pot prezenta diferențe în funcția cognitivă și stilurile de învățare în comparație cu persoanele dreptace. Aceste diferențe nu sunt în mod inerent negative și uneori pot conferi avantaje în anumite tipuri de gândire și creativitate.
Creierul persoanelor stângace este de obicei diferit, în ceea ce privește în distribuția zonelor funcționale, cum ar fi procesarea limbajului. Aceste variații structurale și funcționale sunt un domeniu de cercetare pentru înțelegerea bazei neurologice a dominanței emisferice și a bolilor asociate.
Este important de menționat faptul de a fi stângaci nu înseamnă neapărat că o persoană va avea o tulburare sau o particularitate cognitivă. Majoritatea persoanelor stângace sunt sănătoase și nu au nicio dintre tulburările legate de stângăcie. Specializarea emisferelor cererable, ca multe alte trăsături umane, este probabil influențată de o combinație de factori genetici și de mediu.
Citește și:
- STUDIU. Riscul de tulburări psihiatrice majore, influențat de variante genetice specifice în funcție de sex
- STUDIU. „Another Brick in the Wall” by Pink Floyd, redată prin reconstituirea undelor cerebrale – implicații majore pentru persoanele cu probleme de vorbire