STUDIU. Riscul de tulburări psihiatrice majore, influențat de variante genetice specifice în funcție de sex




Cel mai amplu studiu genomic asupra tulburărilor afective și psihotice cunoscut până în prezent a identificat o posibilă influență a sexului în riscul genetic aferent acestor tulburări mintale. În urma analizării a aproximativ 200.000 de genomuri umane, cercetătorii au raportat diferențe semnificative dependente de sexul pacienților în ceea ce privește modul în care genele implicate în neurodezvoltare, în funcții imune sau vasculare, afectează fenotipul pacienților cu schizofrenie, tulburare bipolară și tulburare depresivă majoră. Rezultatele studiului contribuie la dezvoltarea modelului de medicină de precizie în domeniul psihiatriei, prin incorporarea efectelor unor variante genetice specifice fiecărui sex în determinarea afecțiunilor mintale. Studiul la scară largă reprezintă efortul de colaborare a peste 100 de cercetători, iar datele științifice au fost publicate în Biological Psychiatry.

„Ne aflăm în era Big Data și căutăm gene care sunt asociate cu diverse boli pentru a identifica ținte potențial asociate genotipului, cu scopul de a dezvolta tratamente mai eficiente pentru acea boală care poate diferi în funcție de sex.”, a declarat dr. Jill M. Goldstein, fondator și director executiv al Centrului de inovație privind diferențele de sex în medicină (ICON), profesor de psihiatrie și medicină la Harvard Medical School.

Dovezile științifice anterioare atestă diferențe considerabile între sexul masculin și cel feminin în ceea ce privește incidența sau manifestările clinice specifice tulburărilor mintale, sugerând o posibilă diferențiere în funcție de sex în riscul genetic pentru astfel de afecțiuni. Spre exemplu, femeile au un risc mai mare de a dezvolta o tulburare depresivă majoră, în timp ce bărbații au un risc crescut de schizofrenie, în comparație cu sexul feminin. Scopul acestui studiu a fost tocmai să descopere de ce aceste tulburări mintale majore diferă între cele două sexe.

abonare

Despre studiu

Interacțiunile de tipul genotype-by-sex (GxS) au fost analizate la nivelul întregului genom al participanților incluși în studiu pentru a determina influențele sexului asupra riscului genetic în ceea ce privește schizofrenia, tulburarea bipolară și tulburarea depresivă majoră. Interacțiunea GxS definește contribuțiile de natură genetică în variația fenotipică, care se manifestă diferit în funcție de sexul individului. Totodată, polimorfismele uninucleotidice (SNPs) oferă indicii privind diferențele în exprimarea unei patologii, iar analiza acestora a fost utilizată în studiul genomic.

„Există diferențe în funcție de sex în ceea ce privește frecvența bolilor cronice și a cancerelor. Acestea sunt omniprezente”, a afirmat dr. Jill M. Goldstein.

Studiul a inclus 85.735 de pacienți diagnosticați cu una dintre cele trei boli mintale (33.403 cu schizofrenie, 19.924 cu tulburare bipolară și 32.408 cu tulburare depresivă majoră) și 109.946 de participanți în grupul de control, fără afecțiuni psihiatrice. Seturile de date ale participanților provin din bazele de date Psychiatric Genomics Consortium și iPSYCH.

Deși rezultatele confirmă o suprapunere genetică substanțială între sexe, datele demonstrează și efecte genetice dependente de sexul persoanei asupra riscului celor trei afecțiuni evaluate. În toate cele trei patologii psihiatrice, la nivelul întregului genom, au fost detectate următoarele:

  • interacțiune SNP-by-sex pentru un locus care cuprinde gena NKAIN2. Această genă interacționează cu pompa de sodiu-potasiu, o enzimă implicată în excitabilitatea neuronală;
  • interacțiune GxS cu gena SLTM (un inhibitor al transcripției, exprimat în multiple regiuni cerebrale);
  • o analiză secundară a identificat o interacțiune GxS într-un locus care conține IDO2. Enzima IDO2 este implicată în catabolismul triptofanului pe calea kinureninei și are funcţie imunoreglatoare ce a fost implicată anterior în schizofrenie, tulburarea bipolară și tulburarea depresivă majoră.

Cel mai semnificativ în schizofrenie a fost locusul genei MOCOS, implicând celulele endoteliale vasculare. În cazul schizofreniei și al tulburării depresive majore, au fost depistate interacțiuni GxS cu gene care controlează producția factorului de creștere a endoteliului vascular (VEGF). Astfel, rezultatele sugerează și o potențială legătură între afecțiunile psihiatrice și cele cardiovasculare ce rămâne a fi investigată suplimentar.

„Laboratorul meu studiază co-apariția substanțială a depresiei și a bolilor cardiovasculare. Se pare că atât depresia cât și schizofrenia se corelează cu bolile cardiovasculare. Credem că există cauze comune între bolile psihiatrice și cele cardiovasculare care nu se datorează efectelor medicamentelor”, a spus dr. Jill M. Goldstein.

Datele indică faptul că riscul de a dezvolta schizofrenie, tulburare bipolară sau tulburare depresivă majoră este afectat de interacțiunile dintre anumite gene și sex, nefiind în legătură cu efectele hormonilor precum estradiolul sau testosteronul. Înțelegerea acestor diferențe și implicațiile lor psiho-patologice ar putea contribui la identificarea unor potențiale ținte terapeutice specifice fiecărui sex și, în consecință, la dezvoltarea terapiilor specifice femeilor și bărbaților.

Citește și: