Infecțiile respiratorii pot influența progresia metastazelor în cancerul de sân

  • Prevenție
Dr. Bianca Cucoș
15 august 2025
Citit de 47 ori.

Un nou studiu publicat în revista Nature a dezvăluit o legătură surprinzătoare între infecțiile respiratorii virale comune și reactivarea celulelor maligne din tumorile mamare aflate în stare latentă. Rezultatele sugerează că inflamația declanșată de virusuri precum virusul gripal sau SARS-CoV-2 poate stimula celule canceroase inactive din plămâni, crescând semnificativ riscul de recidivă metastatică.

Aceste constatări aduc o perspectivă nouă asupra unui factor de risc adesea trecut cu vederea pentru supraviețuitoarele cancerului și deschid calea către noi strategii de monitorizare, prevenție și tratament în îngrijirea pacientelor cu cancer de sân.

abonare

Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer la femei și continuă să fie una dintre principalele cauze de deces oncologic la nivel global. Unul dintre motivele pentru care acest tip de cancer poate fi atât de periculos este riscul de recidivă, chiar și la ani după finalizarea tratamentului.

Aceasta se datorează faptului că un număr redus de celule canceroase, numite celule canceroase diseminate (DCCs), pot migra din tumora inițială spre organe îndepărtate, cum ar fi plămânii, și pot intra într-o stare de repaus. Aceste celule pot rămâne inactive și nedetectabile timp îndelungat înainte de a începe brusc să se înmulțească din nou, provocând metastaze.

Până recent, mecanismele care determină aceste celule să redevină active nu erau pe deplin înțelese. Acum, cercetătorii au identificat un declanșator neașteptat: infecțiile virale respiratorii.

 Virusurile stimulează reactivarea celulelor maligne

Folosind modele experimentale avansate, cercetătorii au studiat modul în care infecțiile respiratorii afectează celulele canceroase HER2-pozitive aflate în repaus în plămâni. Când șoarecii au fost expuși la o doză subletală de virus gripal de tip A (influenza A), numărul celulelor canceroase detectabile din plămâni a crescut dramatic, de până la 1.000 de ori în doar două săptămâni.

Important de menționat este că această creștere nu s-a datorat răspândirii de noi celule canceroase din tumora mamară, ci reactivării și multiplicării celulelor deja prezente în plămâni. Efectele s-au menținut luni de zile după infecția inițială, evidențiind impactul de durată al inflamației asupra progresiei cancerului.

Aceleași efecte au fost observate și în cazul infecției cu virusul SARS-CoV-2, responsabil pentru COVID-19. Ambele virusuri au dus la creșteri ale nivelurilor de molecule inflamatorii, în special interleukina-6 (IL-6), care a jucat un rol esențial în reactivarea celulelor maligne dormante.

Un răspuns imun în două faze

Studiul a arătat că infecțiile virale creează un răspuns imunitar în două etape, care permite reactivarea celulelor canceroase:

  1. Faza 1 – Activarea IL-6:
    În primele zile ale infecției, nivelurile de IL-6 cresc brusc în plămâni. Această citokină proinflamatorie determină celulele canceroase aflate în repaus să treacă de la o stare mesenchimală (latentă) la un fenotip hibrid, mai activ. Această tranziție este marcată de creșterea expresiei unor markeri de proliferare și de caracteristici epiteliale, permițând celulelor canceroase să reînceapă diviziunea.

  2. Faza 2 – Formarea nișelor imune:
    Ulterior, răspunsul imun se modifică. Celulele T CD4+ sunt recrutate la nivel pulmonar și contribuie la formarea unor „nișe” tumorale protectoare. Acestea inhibă activitatea celulelor T CD8+, care în mod normal ar trebui să distrugă celulele canceroase. Astfel, celulele canceroase reactivare nu doar că se înmulțesc, ci sunt și protejate de atacul sistemului imunitar.

Analize suplimentare au arătat că eliminarea celulelor CD4+ a dus la restaurarea funcției celulelor CD8+ și la reducerea semnificativă a numărului de celule canceroase, sugerând posibile strategii de imunoterapie în această etapă.

COVID-19 și evoluția cancerului

Pentru a verifica dacă aceste observații se aplică și în cazul oamenilor, cercetătorii au analizat două seturi mari de date: UK Biobank și Flatiron Health Database.

În cadrul UK Biobank, un grup de aproape 5.000 de supraviețuitori ai cancerului (diagnosticați înainte de 2015) a fost urmărit până în decembrie 2022. Printre aceștia, cei care au avut un test pozitiv pentru SARS-CoV-2 au prezentat rate semnificativ mai mari de mortalitate decât cei care nu au fost infectați. Dintre cele 413 decese înregistrate, 115 au fost în rândul persoanelor testate pozitiv și 298 la cele testate negativ. Chiar și după excluderea deceselor direct cauzate de COVID-19, riscul de deces (inclusiv oncologic) a rămas mult mai mare în grupul infectat. Riscul a fost cel mai accentuat în lunile imediat următoare infecției, reflectând perioada de reactivare rapidă a celulelor canceroase observată în studiile preclinice.

Flatiron Health Database a oferit o perspectivă complementară. În rândul femeilor diagnosticate anterior cu cancer de sân, cele care au contractat COVID-19 au prezentat o probabilitate mai mare de a dezvolta metastaze pulmonare, comparativ cu cele neinfectate. După ajustarea pentru factori precum vârsta, rasa, subtipul de cancer și comorbidități, tendința a rămas prezentă, deși nu a mai fost semnificativă statistic. Totuși, direcția efectului a fost constantă și susține ipoteza conform căreia infecțiile respiratorii pot influența evoluția cancerului.

Implicații clinice

Aceste rezultate ridică semne de întrebare importante pentru persoanele care au învins cancerul de sân, mai ales în cazul celor cu istoric de cancer HER2-pozitiv. Studiul sugerează că o infecție respiratorie obișnuită ar putea declanșa recidiva cancerului prin reactivarea celulelor aflate în stare latentă.

Consecințele clinice pot include nevoia de terapii care blochează IL-6 pentru a preveni această reactivare, intensificarea monitorizării după o infecție virală și utilizarea vaccinării antigripale și anti-COVID nu doar pentru prevenirea bolii infecțioase, ci și ca posibilă strategie indirectă de Prevenție oncologică. De asemenea, o mai bună înțelegere a profilului imun al pacientelor ar putea ajuta la identificarea celor cu risc crescut de recidivă.

Acest studiu contrazice ideea că recidiva cancerului este cauzată exclusiv de mutații genetice sau de hazard. În schimb, subliniază cât de mult poate influența sistemul imunitar, mai ales în contextul infecțiilor, evoluția ulterioară a cancerului.

Cercetarea deschide și alte întrebări: pot factori precum inflamația cronică, poluarea sau bolile autoimune perturba microambientul și declanșa procese similare?

Deși sunt necesare studii suplimentare pentru a transpune aceste constatări în practică clinică, implicațiile sunt deja majore. Recunoașterea infecțiilor respiratorii ca potențial factor declanșator al recidivei oncologice ar putea schimba modul în care este gestionată urmărirea pacienților oncologici.

Citește și


➤