O analiză extinsă publicată în Journal of the American Heart Association indică faptul că anumite infecții virale, atât cele acute, cât și cronice, pot contribui la creșterea riscului de boli cardiovasculare severe.
Echipa de cercetare a examinat peste 52.000 de articole științifice și a selectat 155 de studii. Majoritatea acestor studii sunt observaționale, ceea ce limitează posibilitatea de a stabili relații cauzale directe. Totuși, cercetările au ținut cont de factori importanți precum vârsta, dacă pacienții erau fumători sau nu ori alte aspecte legate de stilul de viață. Studiile incluse au fost publicate între 1997 și 2024 și provin în principal din America de Nord, Europa și Asia de Est. Analiza și-a propus să evalueze în ce măsură infecțiile virale influențează riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Rezultatele au arătat că, în primele săptămâni după o infecție respiratorie precum gripa sau COVID-19, riscul de evenimente cardiovasculare crește considerabil. Persoanele care au avut gripă prezintă de patru ori mai multe șanse de a suferi un infarct și de cinci ori mai multe de a avea un accident vascular cerebral în luna următoare bolii. În cazul COVID-19, riscul rămâne de aproximativ trei ori mai mare chiar și la câteva luni după vindecare, menținându-se ușor crescut până la un an.
Aceste efecte pot fi explicate prin reacția inflamatorie declanșată de sistemul imunitar în timpul infecției. Organismul eliberează molecule care stimulează inflamația și coagularea sângelui, procese care pot continua și după ce virusul este eliminat. Această inflamație persistentă favorizează formarea plăcilor de grăsime pe pereții arterelor și poate reduce funcția normală a inimii, crescând riscul de infarct sau accident vascular cerebral.
Pe termen lung, infecțiile cronice par să aibă efecte cumulative. Persoanele cu HIV au un risc cu 60% mai mare de infarct și cu 45% mai mare de accident vascular cerebral comparativ cu cele neinfectate. În cazul hepatitei C, riscurile cresc cu 27%, respectiv 23%. Chiar și zona zoster (herpes zoster), o infecție care afectează o treime din populație de-a lungul vieții, este asociată cu o creștere semnificativă a riscului cardiovascular: 12% pentru infarct și 18% pentru accident vascular cerebral.
Deși aceste creșteri nu sunt la fel de dramatice precum cele observate după infecțiile acute, ele devin importante la nivel populațional, deoarece persistă ani de zile și afectează un număr mare de persoane.
Autorii studiului evidențiază că prevenția poate avea un impact major. Vaccinurile împotriva gripei, COVID-19 și zonei zoster ar putea contribui la reducerea numărului de evenimente cardiovasculare. De exemplu, o analiză anterioară a arătat că persoanele vaccinate împotriva gripei au avut cu o treime mai puține infarcte și accidente vasculare decât cele nevaccinate.
Pentru pacienții cu boli cardiovasculare sau factori de risc asociați: hipertensiune, diabet ori colesterol crescut, protecția prin vaccinare este considerată deosebit de importantă. American Heart Association recomandă ca aceste persoane să discute cu medicul despre vaccinurile adecvate, întrucât infecțiile virale pot declanșa complicații severe la inimă.
Citește și: #ESCCongress. Vaccinarea antigripală reduce cu 18% riscul relativ de deces în timpul sezonului gripal, în rândul pacienților cu hipertensiune arterială
Chiar dacă dovezile privind relația dintre virusuri și bolile cardiovasculare devin tot mai solide, cercetătorii atrag atenția că sunt necesare studii suplimentare pentru alte virusuri, precum citomegalovirusul, herpes simplex sau papilomavirusul uman (HPV), care ar putea avea efecte similare.
Citește și:
- STUDIU. Gripa ar putea crește riscul de infarct miocardic acut
- #COVID-19 și bolile cardiovasculare: risc crescut pentru pacienții cardiaci, dar SARS-CoV-2 poate da leziuni miocardice și la persoanele fără istoric de boli cardio-vasculare
- HPV-DeepSeek: un test de biopsie lichidă depistează cu acuratețe cancerele orofaringiene asociate HPV în stadii incipiente
Material redactat cu ajutorul AI, verificat și editat de echipa Raportul de Gardă, formată din specialiști în domeniul medical.