INTERVIU. Dr. Dragoş Cozma, despre ablaţia prin cateter la pacienţii cu fibrilaţie atrială şi posibilitatea de a trăi fără tratament
Ablaţia prin cateter reprezintă o procedură recomandată pacienţilor cu fibrilaţie atrială (FiA) la care medicaţia nu are succes. Presupune modificarea semnalelor electrice de la nivel cardiac pentru a restabili ritmul normal al contracţiilor inimii. Cu o rată de succes de aproximativ 88%, este considerată mai eficientă decât terapia medicamentoasă în prevenirea recurenţelor fibrilaţiei atriale, în contextul unui profil de siguranţă similar. Efectuarea procedurii se asociază cu reducerea pe termen lung a numărului de episoade de FiA, diminuarea simptomatologiei, reducerea riscului de accident vascular cerebral şi de deces, precum şi cu îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Conform rezultatelor studiului CASTLE-AF, publicate în New England Journal of Medicine, ablaţia prin cateter pentru FiA la pacienţii cu insuficienţă cardiacă s-a asociat cu o rată semnificativ mai scăzută a deceselor de orice cauză şi a spitalizărilor pentru agravarea insuficienţei cardiace, în comparaţie cu tratamentul medicamentos.
Pentru a discuta despre fibrilaţia atrială şi ablaţia prin cateter, l-am avut ca invitat pe Dr. Dragoș Cozma, care este medic primar în cardiologie, cu peste 10 ani de experiență în domeniul medical. Are competența în stimulatoare cardiace, electrofiziologie și ecocardiografie.
De ce este fibrilația atrială considerată o boală? Care sunt simptomele?
Inima are patru camere, două atrii şi doi ventriculi. Acestea se contractă succesiv: atriul, apoi ventriculul. Fibrilaţia atrială este o boală, deoarece înseamnă că atriile nu se mai contractă aşa cum o fac în mod obişnuit, ci fibrilează, adică bat neregulat şi repede, cu o frecvenţă de peste 350 de bătăi pe minut. Frecvenţa cardiacă normală este între 60-100 bpm. Când atriile fibrilează, afecţiunea este numită fibrilaţie atrială, când ventriculii fibrilează, este vorba de fibrilaţie ventriculară. Fibrilaţia ventriculară nu este compatibilă cu viaţa. Fibrilaţia atrială este compatibilă cu viaţa, deoarece cordul are un filtru, numit nodul atrioventricular, care nu transmite toate impulsurile de la atrii către ventriculi. Ventriculii se vor contracta la rândul lor neregulat şi cu o frecvenţă ridicată, însă în limite compatibile cu supravieţuirea. Astfel, fibrilaţia atrială poate să asocieze puls neregulat. Simptomele determinate de fibrilaţia atrială includ palpitaţii, dificultăţi de respiraţie, senzaţie de disconfort, stare de anxietate. Este o boală care necesită tratament şi poate să ducă la insuficienţă cardiacă.
Este fibrilația atrială același lucru cu tahicardia sau cu palpitațiile?
Nu. Sunt concepte diferite. Palpitaţia reprezintă termenul genetic prin care pacientul defineşte că inima bate altfel decât de obicei; se referă la ceea ce simte persoana în cauză. Tahicardia este un concept obiectiv, orice frecvenţă cardiacă de peste 100 de bătăi pe minut fiind considerată tahicardie. Fibrilaţia atrială este o boală, o patologie.
Care sunt cauzele apariției fibrației atriale? Care sunt categoriile cele mai predispuse pentru a dezvolta această boală?
Sunt predispuşi la a dezvolta fibrilaţie atrială toţi pacienţii care au dilataţie atrială, care poate fi determinată de numeroase patologii, care includ hipertensiunea arterială, insuficienţa cardiacă de orice cauză, boala coronariană, bolile valvulare, afecţiunile tiroidiene. De cele mai multe ori, fibrilaţia atrială este rezultatul hipertensiunii arteriale netratate, când pompa cardiacă este suprasolicitată şi atriile se dilată din acest motiv.
Pot avea femeile simptome diferite față de bărbați? Odată observate simptomele, cât de repede ar trebui să se prezinte la medic persoana în cauză?
Fiecare persoană îşi resimte boala în mod diferit, la fel cum o durere poate fi percepută în mod variat de la om la om, dar fără a exista manifestări clinice diferite între femeile şi bărbaţii cu fibrilaţie atrială. Odată observate simptomele, ar trebui gândită o consultaţie la medicul cardiolog relativ rapid. Nu este o regulă, însă cu cât mai repede, cu atât mai bine.
Care este cea mai bună modalitate de a trata această afecțiune?
Cel mai bine este să se investigheze cauzele pentru a stabili dacă sunt directe sau nu, iar apoi, în urma unei evaluări, medicul cardiolog va descrie, probabil, tratament anticoagulant şi alte metode de tratament, începând cu medicamente şi terminând cu ablaţia prin curent de radiofrecvenţă.
Ce presupune procedura de ablație prin cateter?
Procedura presupune un acces prin puncţie fără incizie prin vena femurală dreaptă, o puncţie în interiorul inimii cu un ac lung, pentru a crea acces între atriul drept şi atriul stâng, şi apoi deconectarea celor 4 vene pulmonare din punct de vedere electric, unde, de obicei, fibrilația atrială îşi are originea. Deconectarea venelor pulmonare a fost descrisă pentru prima dată în 1997, într-un centru din Franţa (Bordeaux).
Care sunt beneficiile pe termen lung ale procedurii de ablație prin cateter? Care este rata de succes a intervenției?
Atunci când ablaţia prin cateter este bine indicată, beneficiile sunt majore, inclusiv prin posibilitatea de a renunţa la orice tratament. În funcţie de vechimea fibrilaţiei, rata de succes variază între 70 şi 90%, fiind mai ridicată în centrele de mare volum, în care se efectuează sute de proceduri de ablaţie prin radiofrecvenţă pe an.
Cât timp durează procedura şi ce riscuri are?
O procedură durează între o oră şi 2-3 ore, iar riscul de complicaţii majore este de aproximativ 1%. Riscul de mortalitate este de sub 0,1%. Nu este indicată oricărui pacient, toate cazurile se analizează din punct de vedere al balanţei risc-beneficiu. Este indicaţie majoră pentru ablaţie atunci când pacientul este invalidat de simptomatologie şi de consecinţele bolii. Trebuie să fim precauţi, însă, în selecţia pacienţilor, pentru a nu îi supune la riscuri suplimentare.
Din profesia dumneavoastră, care este cel satisfăcător moment ce vă motivează să continuați?
Faptul că pacientul se simte mai bine. Faptul că îşi poate duce viaţa normal. Faptul că se bucură de viaţă. Ca sfaturi pentru persoanele cu fibrilaţie atrială, este recomandat ca acestea să fie mai moderate în absolut orice fac, să încerce să prevină apariţia crizelor şi, dacă nu se poate, să recurgă la ablaţie, acolo unde este nevoie, conform indicaţiilor din ghiduri. Cel mai important lucru este ca pacientul să îşi înţeleagă boala, să înţeleagă tratamentul şi rolul ablaţiei, înainte de a iniţia procedura.
Citeşte şi:
- #ESCCongress2022: Screening-ul fibrilației atriale prin mijloace digitale dublează rata de diagnostic și tratament
- NICE recomandă utilizarea EKG-ului portabil KardiaMobile în rândul pacienților cu fibrilație atrială paroxistică