PODCAST. Dr. Marius Geantă: „Pentru a optimiza programele de screening pentru cancer trebuie să începem să învățăm să vorbim cu oamenii, să înțelegem ce nevoi au”
Prevenția este una din pietrele de temelie în lupta împotriva cancerului. Pe lângă factorii genetici de risc, unele dintre principalele elemente care predispun la dezvoltarea acestei boli sunt legate de comportamentele și obiceiurile noastre de zi cu zi: fumatul, consumul de alcool, obezitatea, lipsa activității fizice, expunerea la radiații UV, radon, substanțe chimice și așa mai departe.
Conștientizarea acestor factori de risc ce țin de stilul de viață, reprezintă primul pas în luarea măsurilor. Conform Codului European Împotriva Cancerului, mai bine de o treime din cazurile de cancer pot fi prevenite prin abordarea unui stil de viață sănătos care implică o dietă echilibrată, activitate fizică realizată cu regularitate, evitarea fumatului și consumului de alcool.
În ideea de a promova prevenirea și diagnosticarea precoce a cancerului, Misiunea UE pentru Cancer a inițiat o campanie unică de comunicare publică – Turneul autobuzului Misiunii UE pentru Cancer. Lansat pe 9 mai în Vilnius, Lituania, autobuzul a călătorit prin Lituania, Polonia și România. În țara noastră, caravana a avut 5 opriri: Brezoi, Braşov, Lereşti, Constanţa și Iași. împărtășind informații vitale despre cancer direct cu publicul prin intermediul unei serii de evenimente interactive și educative.
Cu ocazia acestei inițiative, cetăţenii au avut ocazia să dobândească noi cunoştinţe despre lupta împotriva bolilor maligne, au putut comunica deschis şi și-au putut exprima propriile nedumeriri şi temeri referitoare la acest subiect. Au primit informații esențiale pe care le pot aplica în viaţa de zi cu zi pentru a îşi reduce riscul de dezvoltare a cancerului.
Află mai multe despre parcursul Caravanei Misiunii Cancer în România
„Atunci când un eveniment precum Caravana Misiunii Cancer ajunge într-o localitate, oamenii se întreabă „ce e asta?”. Dacă le spui că e vorba despre sănătate, 1 din 3 se așteaptă să aibă acces la analize de sânge sau măsurarea tensiunii. Foarte puțini așteaptă ca o astfel de caravană să le aducă răspunsuri la întrebările despre pe care le au cu privire la sănătate, întrebări pe care poate le-au și adresat unor medici dar nu au primit niciodată răspunsuri. Sunt mulți oameni care caută astfel de răspunsuri. În momentul în care simt că au de la cine să primească răspunsuri, devin din ce în ce mai deschiși și dispuși să împărtășească informații și să participe în continuare la genul acesta de activități” – afirmă Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, în cadrul podcastului Știința360, pe Radio România Cultural.
Misiunea UE pentru Cancer îşi propune să susţină Planul Uniunii Europene de Luptă Împotriva Cancerului, în scopul îmbunătățirii vieții a peste 3 milioane de persoane afectate de cancer până în 2030. Misiunea are patru obiective principale:
- Înțelegerea cancerului (UNCAN.eu): Îmbunătățirea cercetării asupra biologiei cancerului pentru a descoperi noi perspective asupra mecanismelor și dezvoltării acestuia.
- Prevenire și detectare precoce: Dezvoltarea de noi tehnologii și metode pentru a detecta cancerul în stadiile timpurii și tratabile.
- Diagnostic și tratament: Accelerarea translației descoperirilor de cercetare în practica clinică, asigurându-se că pacienții beneficiază de cele mai recente progrese în materie de terapie.
- Calitatea vieții: Sprijinirea bunăstării fizice și mentale a pacienților cu cancer și a supraviețuitorilor prin abordări inovatoare de îngrijire și politici.
„Dacă ne-am imagina Misiunea Cancer ca un templu, imaginea ar arăta în următorul fel: avem trei coloane – o coloană este prevenția cancerului, o coloană ține de diagnostic și tratament și o coloană ține de calitatea vieții persoanei respective. Fundația este înțelegerea asupra cancerului. O înțelegere atât biomedicală cât și o înțelegere a factorilor socio-economici și culturali care țin de comunități și de societate. Fundația se bazează pe înțelegere. Acoperișul acestei construcții este dimensiunea de echitate și combatere a inegalităților” – continuă Dr. Geantă.
În mai 2023, Centrul pentru Inovație în Medicină, alături de 16 organizații europene, a lansat proiectul „Cercetare în prevenția primară personalizată a cancerului prin participarea cetățenilor și inovație socială facilitată de tehnologiile digitale” – “Personalized CANcer Primary Prevention Research through Citizen Participation and Digitally-enabled social innovation” (4P- CAN).
Pe parcursul a patru ani, proiectul 4P-CAN își propune să identifice barierele din calea adoptării măsurilor de prevenție primară a cancerului prin studierea factorilor de risc precum fumatul, consumul de alcool, inactivitatea fizică, excesul de greutate corporală și alimentația necorespunzătoare, infecțiile cu HPV, HBV și poluarea, urmând cele 12 recomandări ale Codului European împotriva Cancerului, lansat în urmă cu mai bine de 30 de ani de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului – IARC.
Când vorbim despre prevenția cancerului, și vaccinarea împotriva infecțiilor, cum ar fi hepatita și HPV, joacă un rol la fel de important. Un alt proiect european care susține eforturile Caravanei Misiunii UE privind Cancerul în România este ReThinkHPVaccination, inițiativă care se concentrează pe înțelegerea motivațiilor care stau la baza deciziei de vaccinare împotriva HPV în România, dezvoltând, ulterior, un model nou de comunicare pentru a stimula vaccinarea.
Tot în contextul prevenției cancerului și diminuării riscului de a dezvolta această boală prin inițiative care presupun modificarea stilului de viață se poate încadra conceptul de „social prescribing”, o abordare care se referă la posibilitatea ca medicul curant să recomande pacientului o serie de activități de natură socială, care ar putea să-i îmbunătățească starea de sănătate.
Acest serviciu, recunoscut la nivelul sistemului de sănătate din Regatul Unit al Marii Britanii (NHS), însă momentan fără corespondent în țara noastră, este dovada faptului că în anumite cazuri, îmbunătățirea stării de sănătate poate fi obținută prin schimbări de natură socială ale stilului de viață și nu prin măsuri farmacologice sau clinice.
„Există acest concept de a prescrie activități sociale oamenilor. Sigur, poate suna ciudat, dar are foarte mult sens. Ideea de a prescrie, de a medicaliza vine din realitatea că, din păcate, destul de mulți oameni trăiesc în izolare. Aici este o mare provocare, mai ales în comunitățile mici, de a găsi în mod constant modalități de socializare pentru oameni, în grupuri mai mici, mai mari, la nivelul întregii comunități. În același timp, este important să avem o reprezentare corectă a motivelor pentru care o persoană sau mai multe persoane dintr-un cartier sau dintr-o stradă, nu sunt active din punct de vedere fizic și să acționăm în mod țintit”
În cadrul acestei ediții a emisiunii Știința 360, Dr. Marius Geantă a comentat și despre recomandarea numărul 12 din Codul European Împotriva Cancerului care îndeamnă cetățenii să participe la programele de screening oncologic disponibile.
„Uitându-mă la cifre, aș fi înclinat să spun că populația nu știe ce este screening-ul oncologic. Dacă în continuare vom privi screening-ul ca pe o acțiune medicală, dacă îl vom medicaliza excesiv și dacă îl vom reduce doar la a oferi niște teste cetățenilor, fără alte intervenții, așteptându-ne în același timp ca oamenii să fie aderenți și foarte interesați în legătură cu această ofertă, greșim fundamental. Pentru a optimiza programele de screening trebuie să începem să învățăm să vorbim cu oamenii, să îi ascultăm, să înțelegem ce nevoi au, să implicăm autoritățile locale, să fim surprinși în momentul în care vom deschide acest subiect către autoritățile locale de cât de mare ar putea fi interesul dacă le spui ce ar trebui să facă și cum ar trebui să te sprijine” – concluzionează Dr. Geantă.
În România, când vine vorba despre screening-ul oncologic, situația stă diferit în raport cu alte țări din Uniunea Europeană. Screening-ul pentru cancerele prevenibile se află într-un stadiu incipient de dezvoltare, fapt confirmat chiar de Strategia Națională de Sănătate 2023/2030. Singurul program care cât de cât funcționează – cu bani de la Ministerul Sănătății – este cel de cancer de col uterin, deși rata de participare este redusă, iar acoperirea geografică este limitată.
La finalul lunii decembrie 2022, Consiliul Uniunii Europene și-a actualizat recomandările privind screening-ul, înlocuind recomandările în vigoare încă din 2003 – acțiune aflată în concordanță cu obiectivele Planului European de Luptă Împotriva Cancerului. În prezent, 6 tipuri de cancer beneficiază de programe de screening.
- Cancerul de sân – Micșorarea vârstei de screening pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 45-74 de ani, plus efectuarea RMN-ului pentru cele cu țesut mamar foarte dens.
- Cancerul de col uterin – Testarea HPV pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 30-65 de ani, din 5 în 5 ani, ținându-se cont de statusul vaccinării HPV.
- Cancerul colorectal – Trierea pacienților cu vârsta cuprinsă între 50-74 de ani prin FIT pentru a decide ulterior nevoia de follow-up prin endoscopie/colonoscopie.
- Cancerul pulmonar – Testarea persoanelor care fumează activ sau care au fumat pe parcursul vieții, având vârsta cuprinsă între 50-75 de ani.
- Cancerul de prostată – Testarea PSA (antigen specific prostatic) la bărbații cu vârsta de până în 70 de ani, plus RMN pentru follow-up.
- Cancerul gastric – Testarea H. pilori și supravegherea leziunilor stomacale precanceroase în zonele în care este crescută incidența acestui tip de cancer.
Urmărește comentariul Dr. Marius Geantă cu privire la noile recomandări ale Uniunii Europene pentru screening-ul cancerului în cadrul ediției de anul trecut a emisiunii Știința360:
Află mai multe despre noile recomandări UE de screening pentru cancer
Citește și:
- PODCAST. Dr. Marius Geantă: „Asistenții virtuali pe bază de AI ar putea oferi medicilor mai mult timp pentru interacțiunea empatică și reală cu pacientul”
- PODCAST. Dr. Marius Geantă: Tehnologiile digitale aduc serviciile de sănătate mai aproape de oameni și accelerează aplicarea rezultatelor cercetării medicale
- PODCAST. Dr. Marius Geantă: Înțelegerea determinanților sociali ai sănătății este esențială pentru succesul programelor de prevenție și screening în cancer