Profilul României privind cancerul 2023: cancerul de col uterin și prevenirea infecțiilor HPV

  • Oncologie
  • Sănătatea românilor



Rata de incidență a cancerului de col uterin este de 32,3 la suta de mii de femei și cea de mortalitate este de 16,9 la suta de mii de femei, ambele fiind cele mai ridicate din UE.

Infecția cu virusul HPV este foarte frecventă – aproximativ 80% din populația de sub 45 de ani, activă sexual, va fi expusă, la un moment dat, acestui virus. Doar 1 din 10 femei va dezvolta complicații. Infecția cu virusul HPV este responsabilă pentru apariția a cel puțin 5 tipuri de cancer, dintre care 100% din cazurile de cancer de col uterin, 88% din totalul cazurilor de cancer anal, 70% din cazurile de cancer vaginal, 50% din cazurile de cancer penian și 43% din cazurile de cancer vulvar.

abonare

Profilul de țară menționează că România nu are nici acum un program consolidat și coerent de vaccinare împotriva virusului papiloma uman (HPV): „Mai puțin de 30% dintre femei au declarat că au făcut un test Babeș-Papanicolau și mai puțin de 10% dintre adolescente au fost vaccinate împotriva infecției cu HPV în anul 2019. Rata estimată a infecției cu HPV standardizată în funcție de vârstă a fost, de asemenea, una dintre cele mai ridicate din UE  – între 12,2 și 15,4 la o sută de mii de locuitori”.


Citiți primul articol din seria Profilul României privind cancerul 2023 – Diferența dintre rata mortalității prin cancer în România și media UE este în creștere


Acoperirea vaccinală este redusă, cu toate că autoritățile s-au străduit să pună în aplicare un program național. Istoria vaccinării anti-HPV este una cu probleme. În 2008, o campanie de vaccinare care a pus la dispoziția fetelor cu vârste de 10 și 11 ani vaccin gratuit s-a soldat cu un eșec în urma opoziției părinților și a incapacității autorităților de a explica beneficiile acestui vaccin. Un an mai târziu, în 2009, programul a fost relansat, cu rezultate modeste și apoi abandonat timp de un deceniu.

În prezent, vaccinarea anti-HPV este oferită fetelor cu vârste între 11 și 18 ani, cu o cerere prealabilă din partea părinților către medicii de familie. Deși interesul pentru vaccinul HPV a crescut, 75% dintre mamele respondente în cadrul unui sondaj din 2020 declarându-se pentru, au apărut alte probleme de natură birocratică și privitoare la disponibilitatea vaccinului. „Pe lângă programul de vaccinare gratuită pentru fete, vaccinul împotriva HPV este disponibil cu plată pentru femeile de toate vârstele”, se mai arată în document. Însă doar teoretic, practic au existat perioade în care vaccinul nu se găsește în farmacii.

Profilul României privind cancerul 2023: cancer col uterin

Rata de participare la screeningul pentru cancerul de col uterin este cea mai scăzută din UE, fiind influențată de anumite conotații sociale. Astfel, în 2019, sub 30% dintre românce au declarat că au făcut un test Babeș-Papanicolau în ultimii trei ani, proporția fiind la jumătatea mediei europene. Rata de participare – calculată pe baza declarațiilor – a fost de 45% în rândul femeilor cu venituri mari, comparativ cu 13%, femeile cu venituri mici și de 51% în cazul femeilor cu un nivel de educație ridicat, comparativ cu 11%, femeile cu nivel scăzut de instruire. De 2.5 ori mai multe răspunsuri au fost obținute de la femeile care locuiau la oraș.

Documentul mai notează că Programul național de screening pentru cancerul de col uterin a fost introdus în 2012: „Femeile cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani sunt invitate să facă un test Babeș-Papanicolau o dată la cinci ani, indiferent dacă sunt asigurate sau neasigurate. În primii cinci ani, au fost testate în cadrul programului 12% dintre femeile eligibile, iar restul (până la 30%) au optat pentru testarea oportunistă. Pentru a mări gradul de participare, autoritățile de sănătate publică au desfășurat mai multe inițiative. Strategia de testare primară HPV pe baza Ghidurilor europene de asigurare a calității în programele de screening pentru cancerul de col uterin se află în faza de pilotare. Autoritățile investesc în unități mobile și în echipamente de diagnostic și tratament”.

Citește și: