STUDIU. Riscul crescut de cancer de sân și ovar, asociat cu mii de mutații ale genei RAD51C
Într-un studiu publicat recent în jurnalul Cell de Wellcome Sanger Institute sunt descrise peste 3000 de modificări în gena RAD51C, asociate cu un risc crescut de cancer de sân și ovar. Gena RAD51C are rol în repararea ADN-ului, un proces esențial pentru menținerea stabilității genomice. Mutațiile RAD51C pot crește riscul de cancer ovarian de șase ori și probabilitatea de a dezvolta subtipuri agresive de cancer mamar de patru ori. În noul studiu este descrisă o tehnologie inovatoare de evaluare a impactului acestor mutații asupra funcției proteinei. Această descoperire ar putea schimba semnificativ modul în care se evaluează riscul de cancer în special pentru persoanele cu un istoric familial de astfel de afecțiuni.
Conform autorilor studiului, rezultatele demonstrează că riscul de cancer de sân și ovar ar trebui încadrat într-un spectru, în funcție de gradul de afectare a funcției proteinei, nu doar prin prisma prezenței sau absenței mutației. Înțelegerea contribuției variantelor genetice la riscul de cancer permite abordarea personalizată a metodelor de prevenție și a tratamentului.
Cancerul de sân are o componentă genetică puternică, existând anumite mutații moștenite care cresc semnificativ riscul de a dezvolta boala. Gene precum BRCA1, BRCA2 și RAD51C joacă roluri esențiale în repararea ADN-ului, iar mutațiile în aceste gene pot perturba această funcție, ceea ce duce la un risc mai mare de cancer.
RAD51C, de exemplu, ajută la repararea rupturilor de ADN, iar variantele care îi afectează funcția sunt asociate cu un risc crescut atât de cancer de sân, cât și de cancer ovarian. Femeile care moștenesc copii defecte ale acestor gene, în special în familiile cu antecedente de astfel de cancere, sunt mai predispuse să dezvolte forme agresive de cancer de sân și au un risc mai mare pe durata vieții. Identificarea acestor mutații genetice poate oferi evaluări personalizate ale riscului și poate ghida strategiile de prevenție sau detectare precoce. În plus, persoanele cu două variante mutante ale genei pot dezvolta și anemia Fanconi, o tulburare genetică rară, dar severă.
În noul studiu care a condus la descoperirea celor 3000 de variante genetice, cercetătorii au folosit o tehnică specială numită „editare genomică prin saturație” (SGE). Aceasta permite evaluarea variantelor genetice și a impactului lor funcțional. Prin SGE s-au introdus mii de mutații în gena RAD51C, ceea ce a permis analiza modificărilor care sunt dăunătoare și cresc riscul de cancer. Această abordare oferă o hartă detaliată a modului în care modificările genetice afectează funcția proteinei, dezvăluind nu doar mutații dăunătoare, ci și variante „hipomorfe” care afectează parțial activitatea genei. Prin testarea a peste 9.000 de mutații, cercetătorii au identificat mai mult de 3.000 de variante asociate cu un risc crescut de cancer, cu o precizie remarcabilă. De asemenea, s-a descoperit că alele hipomorfe contribuie mult mai mult decât se credea anterior la riscul de cancer mamar și ovarian.
Echipa a analizat, de asemenea, date din UK Biobank și o cohortă de cancer ovarian cu peste 8.000 de participante, confirmând legătura dintre aceste variante dăunătoare și diagnosticele de cancer. Aceste rezultate consolidează ideea că analiza variantelor RAD51C ar trebui să fie inclusă în modelele de evaluare a riscului de cancer, în special pentru femeile cu un istoric familial de cancer mamar sau ovarian.
Pe lângă identificarea variantelor genetice patologice, studiul a evidențiat zone esențiale ale proteinei RAD51C. Aceste regiuni sunt critice pentru funcția sa de reparare a ADN-ului și pot interacționa cu alte proteine sau pot juca un rol în procese precum fosforilarea. Înțelegerea acestor interacțiuni este importantă, deoarece deschide noi căi pentru dezvoltarea de tratamente țintite.
Autorii își propun să extindă această tehnică la multe alte gene, cu scopul de a acoperi întregul genom uman în următorul deceniu prin Atlasul Efectelor Variantelor (Atlas of Variant Effects). Acesta este este un proiect care ajută oamenii de știință să înțeleagă cum modificările din ADN influențează funcționarea genelor și proteinelor. Testând multe variante diferite, acesta creează o hartă detaliată care arată ce schimbări sunt dăunătoare, inofensive sau benefice. Această informație este utilă pentru studierea bolilor, dezvoltarea tratamentelor și avansarea medicinei personalizate. Atlasul combină date experimentale și predicții computaționale și pune aceste rezultate la dispoziția cercetătorilor din întreaga lume.
Citește și:
- STUDIU. Formele agresive de cancer de sân, mai frecvente la femeile cu sindrom metabolic
- STUDIU. Scorurile de risc poligenic ar trebui incluse în programele de screening pentru cancerul de sân