Scorurile de risc crescute pentru boli cardiovasculare, asociate și cu un risc mai mare de cancer
Menținerea unei bune sănătăți cardiovasculare ar putea reduce nu doar riscul de infarct sau accident vascular cerebral, ci și riscul de cancer. Publicat în JACC: CardioOncology, studiul realizat de Henriquez‑Santos și colaboratorii săi a inclus 13 cercetări prospective cu aproape un milion de participanți și a arătat că un risc cardiovascular crescut se corelează cu o probabilitate mai mare de a dezvolta cancer, în timp ce un profil cardiovascular optim este asociat cu o reducere semnificativă a acestui risc.
Cancerul și bolile cardiovasculare (BCV) sunt cele două cauze principale de deces la nivel global. Deși au fost studiate în mod tradițional separat, cercetările recunosc tot mai mult factorii de risc biologici și de stil de viață comuni precum fumatul, obezitatea, sedentarismul, inflamația cronică şi disfuncția metabolică.
Henriquez‑Santos și echipa sa au evaluat instrumente precum Framingham Risk Score (FRS), SCORE sau estimatorul ASCVD (ACC/AHA), folosite frecvent pentru a prezice evenimente BCV, să identifice și persoane cu risc mai mare de cancer.
Au fost analizate peste 9.000 de înregistrări din baze de date medicale și în final au fost incluse 13 studii de cohortă longitudinale care au inclus între 1.880 și peste 342.000 de indivizi.
Au fost analizate două tipuri de instrumente predictive:
- Scoruri de risc BCV: instrumente precum ASCVD, SCORE și FRS, care combină variabile demografice și clinice (ex. vârstă, sex, colesterol, tensiune arterială, diabet și fumat).
- Metrici de sănătate cardiovasculară (CVH): Life’s Simple 7 (LS7) și Life’s Essential 8 (LE8) ale American Heart Association, care includ factori comportamentali (activitate fizică, dietă, greutate corporală, somn) împreună cu parametrii clinici.
Rezultate
În ciuda heterogenității metodologice, un model a fost consecvent în majoritatea studiilor:
- Scoruri BCV mai mari s-au corelat cu risc cancer mai mare. Spre exemplu, indivizii cu scor ASCVD ridicat au avut un risc de cancer de 3,7 ori mai mare comparativ cu cei cu scoruri mici.
- Parametri ai sănătății cardiovasculare mai buni s-au corelat cu risc cancer mai scăzut. Cei cu scor ideal LS7 sau LE8 au prezentat o reducere de 27–51 % a riscului global de cancer. Reducerea a fost și mai accentuată pentru cancerul pulmonar și colorectal.
Scorurile CVH, legate mai mult de comportamente modificabile, contrastează cu scorurile BCV care includ și factori nemodificabili (ex. vârstă, sex), explicând puterea lor predictivă mai amplă.
- Cancer pulmonar: asociații puternice și consecvente. Scoruri BCV ridicate s-au asociat cu un risc de cancer pulmonar de până la 13 ori mai mare, iar profilurile CVH ideale au oferit o reducere a riscului de până la 96 %, fumatul influențând major aceste corelații.
- Cancer colorectal: metricile CVH precum LS7 și LE8 s-au dovedit protective, iar scorurile BCV mai mari au crescut riscul de CRC, mediatori comuni fiind obezitatea, inflamația și sindromul metabolic.
- Cancer de sân: rezultatele au fost mai variabile. Majoritatea studiilor nu au găsit o legătură semnificativă cu LS7, în timp ce scorurile LE8 au arătat un efect protector modest.
- Cancer de prostată: doar un studiu a identificat o asociere puternică cu scorurile BCV, iar celelalte au fost inconsistente sau nule, probabil din cauza rolului altor factori precum genetica sau hormonii.
- Cancere gastro-intestinale: scorurile ASCVD s-au dovedit predictive, indivizii din categoria de risc cel mai înalt având un risc de până la șase ori mai mare. Totuși, metricile CVH nu au arătat o asociere semnificativă.
Implicații clinice: către prevenție integrată
Studiul oferă un suport solid pentru integrarea evaluării riscului cardiovascular și oncologic. Dacă aceste instrumente sunt validate prin cercetări viitoare, utilizarea lor ar putea servi unui dublu scop: orientarea intervențiilor cardiovasculare și identificarea pacienților cu risc crescut de cancer, în special pulmonar și colorectal.
Integrarea ar putea îmbunătăți strategiile de screening, personaliza planurile de prevenție și promova o abordare holistică a prevenirii bolilor cronice. De asemenea, subliniază valoarea modificării stilului de viață (dietă sănătoasă, exercițiu fizic regulat, renunțarea la fumat) ca o metodă importantă de prevenție a BCV și cancerului.
Direcții viitoare
În ciuda constatărilor promițătoare, Henriquez‑Santos și colaboratorii subliniază mai multe lacune importante care trebuie abordate pentru a valorifica pe deplin potențialul scorurilor de risc cardiovascular și metricilor de sănătate în predicția cancerului. O limitare majoră a studiilor analizate este lipsa de standardizare, atât în instrumentele folosite, cât și în modul de aplicare a scorurilor, unele studii utilizează scale continue, altele categorice, iar definițiile scorurilor „ridicate” sau „ideale” variază semnificativ. Pentru a permite comparații fiabile și a sintetiza dovezile, instrumente standardizate și validate precum LS7/LE8 și modele CVD consacrate (ASCVD, SCORE) ar trebui utilizate consecvent în cercetările viitoare.
Este nevoie, de asemenea, de dezvoltarea unor modele predictive specifice pentru diferite tipuri de cancer care să încorporeze parametri cardiovasculari. În timp ce unele asociații sunt puternice pentru cancere precum pulmonar sau colorectal, altele cum sunt cele de sân sau prostată au rezultate mai variabile, probabil din cauza influenței unor căi biologice distincte sau predispozițiilor genetice care nu sunt captate complet de modelele actuale. Studiile țintite asupra tipurilor de cancer mai puțin examinate, cum ar fi cele de rinichi sau pancreas, ar putea descoperi asociații unice și ar oferi noi oportunități de stratificare a riscului și intervenție preventivă.
Mai mult, mecanismele biologice care leagă sănătatea cardiovasculară precară de risc crescut de cancer, cum ar fi inflamația cronică, stresul oxidativ, disfuncționalitatea metabolică și căile de semnalizare prin adipokine cer investigații mai profunde. Clarificarea acestor căi comune poate ajuta la identificarea factorilor de risc modificabili și a punctelor de intervenție eficiente de-a lungul domeniilor bolii. Autorii subliniază de asemenea necesitatea cercetării în populații diverse, întrucât majoritatea studiilor incluse au fost efectuate în țări cu venituri ridicate și în cohortă majoritar albă. Extinderea cercetării către grupuri geografice, etnice și socioeconomice variate va fi esențială pentru a garanta aplicabilitatea și echitatea.
În cele din urmă, studiile viitoare ar trebui să cuantifice valoarea predictivă incrementată a scorurilor BCV sau metricilor CVH atunci când sunt aplicate în evaluarea riscului de cancer. Determinarea dacă aceste instrumente oferă un beneficiu suplimentar față de metodele tradiționale de screening este crucială pentru adoptarea lor clinică. Colaborarea interdisciplinară între cardiologie și oncologie va fi, de asemenea, esențială pentru traducerea acestor perspective în strategii de prevenție integrate care să abordeze povara comună a celor două principale cauze de mortalitate la nivel mondial: boala cardiovasculară și cancerul.
Acest studiu marchează un pas important spre reconceptualizarea prevenției bolilor. Dnstrumentele odată rezervate pentru a prezice infarctul ar putea, în curând, juca un rol și în prevenirea cancerului.
Citește și
- ENDO25. Decesele de cauză oncologică asociate cu obezitatea s-au triplat în ultimele două decenii
- STUDIU. Includerea scorurilor poligenice în evaluarea riscului de boli cardiovasculare ar putea preveni peste 20.000 de cazuri de infarct miocardic și accident vascular cerebral