SNS 2022-2030. A doua arie de intervenție – acces la servicii: scăderea cu 20% a numărului de localități fără medic de familie

  • Acces la inovație
  • Sănătatea românilor



Actuala Strategie Națională de Sănătate „Împreună pentru sănătate”, elaborată de Ministerul Sănătății și gândită pentru perioada 2022-2030, își propune să schimbe starea de fapt, deplasând accentul pe sănătatea cetățeanului privit ca o persoană cu nevoi multidimenisonale și nu ca un simplu pacient, cum a fost cazul în precedenta strategie. Accesează Strategia Națională de Sănătate 2022-2030: Cum va arăta sănătatea românilor în următorii ani?

Pentru o speranță de viață mai ridicată și o stare de sănătate mai bună este nevoie de un sistem de îngrijiri care furnizează constant servicii de bună calitate și consideră utilizarea unor abordări inovatoare acolo unde este posibil. Strategia subliniază interesul de a oferi aceste servicii cât mai aproape de cetățean, preponderent la nivelul comunității, în cadrul asistenței medicale primare și a servicilor medico-sociale integrate. Astfel, serviciile existente vor fi redimensionate și se vor introduce servicii noi.

abonare

OG (Obiectiv General) 4 – Îmbunătățirea accesului la servicii și tehnologii medicale sigure

Plecând de la situația actuală, în care componenta curativă a sistemului a crescut exponențial în ultimii 25 de ani, în defavoarea asistenței medicale primare, a prevenției și a serviciilor de reabilitare și reinserție socială, Strategia stabilește ca ținte un minimum de 50% dintre localitățile cu populație dezavantajată care să beneficieze de servicii integrate medico-sociale funcționale, iar numărul de localități fără medic de familie să scadă cu 20% față de 2022. Totodată, minimum 33% dintre cabinetele de medicină de familie – în plus față de anul 2022 – să aibă o asistentă medicală care să se ocupe preponderent cu prevenția la copii, adulți și vârstnici.

Serviciile de medicină primară au nevoie să se debirocratizeze și să asigure diagnosticul, evaluarea, tratamentul și monitorizarea pacientului. Aceste servicii vor fi integrate în sistemul de sănătate – ambulator, explorări, spitalizare, recuperare – scăzându-se astfel internările evitabile și risipa resurselor financiare.

„Încărcarea administrativă a medicinei primare va fi diminuată prin digitalizare și debirocratizare. Pentru aceasta, autoritățile din sănătate, (CNAS, MS, INSP, DSP), dar și alte autorități cu impact (DEPABD, MMSS) își vor armoniza sistemele digitale și le vor integra cu cele sociale, astfel încât la nivel de cabinet, medicul și pacientul să aibă un singur punct de intrare și raportare a datelor”, se mai arată în document.

Strategia prevede existența unor ambulatorii de specialitate care oferă servicii în sistem digitalizat în fiecare oraș-reședință din România, precum și minimum 75% dintre ambulatorii care să ofere servicii de spitalizare de zi. 100% dintre laboratoarele de imagistică medicală vor furniza rezultatele în sistem standardizat, iar serviciile de paliație vor fi disponibile în fiecare oraș-reședință. O altă țintă este reducerea cu 30% – față de 2022 – a spitalizării evitabile și, în proporție de 50%, transformarea în servicii ambulatorii a spitalizărilor de zi evitabile.

Strategia stabilește monitorizarea pacienților externați cărora li s-au făcut intervenții chirugicale și asigurarea medicamentelor esențiale în mod constant tuturor pacienților. Tehnologiile medicale, altele decât medicamentele, ar urma să fie evaluate în proporție de 50% potrivit unei metodologii specifice.

Reamintim că în acest moment, accesul la tehnologii medicale variază. Pe de o parte, accentul este pus pe introducerea medicamentelor inovative – fără a avea un rezultat predictibil al rambursării acestora, timpul mediu de așteptare fiind mai mult decât dublul mediei timpului din alte state UE, iar pe de altă parte, nu există preocupare pentru un acces constant la medicamente esențiale.

Dispozitivele medicale nu sunt evaluate în prezent în privința siguranței, a beneficiilor și a cost-eficienței, singurul criteriu fiind acela al disponibilității financiare pentru rambursare.

Citește și: