Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă: „Implementarea tehnologiilor digitale la nivelul societății nu ar trebui să accentueze inegalitățile. Reglementarea drepturilor digitale trebuie să țină cont de realitatea fiecărei țări”
În cadrul ediției de pe 26 martie 2024 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.
Iată care sunt știrile săptămânii comentate în acest podcast:
Digitalizarea are legătură cu viața noastră de zi cu zi, inclusiv cu componenta de sănătate. Săptămâna trecută am discutat despre AI Act care în Uniunea Europeană încearcă să reglementeze domeniul inteligenței artificiale. În săptămâna aceasta vom vorbi pentru început despre această declarație tot la nivel european, privind drepturile și principiile digitale. O declarație semnată de Președinta Comisiei Europene, de Președintele Parlamentului European și de Premierul Cehiei care deținea la momentul respectiv Președinția Rotativă a Consiliului, deci cele mai importante instituții la nivel european.
Aceste inițiative se uită la domeniul digitalizării din perspectiva reglementării. Este clar că odată cu provocările inerente ale mediilor digitale, ale datelor, vin și foarte multe oportunități. Odată cu transformările acestea vin și foarte multe riscuri, iar toate aceste elemente trebuie să fie reglementate. Unde este provocarea? De fapt, odată cu mediile digitale și cu datele și mai ales cu inteligența artificială, noi intrăm într-o logică mult mai dinamică decât eram obișnuiți până acum. De aceea este o provocare nu neapărat în momentul inițial în care apar astfel de declarații, dar mai ales cum aceste documente vor ține pasul cu ceea ce se întâmplă în viața reală.
Vorbind despre această lume dinamică a mediilor digitale, ar trebui probabil să ne imaginăm și o legislație la fel de dinamică. Ne dăm seama ce provocare poate fi asta pentru mediul de legiferare și de reglementare din România. Revenind la declarația privind drepturile și principiile digitale, sunt câteva lucruri foarte importante pe care fiecare dintre noi, cetățeni fiind, și/sau dacă suntem implicați în diverse inițiative antreprenoriale, la nivel de întreprinderi sau alte entități, trebuie să le avem în minte. Primul lucru pe care noi l-am și exprimat ca atare în anul 2020, în contextul Consultărilor Publice ale Comisiei Europene legate de Planul European de Luptă Împotriva Cancerului și de Misiunea Cancer, a fost utilizarea digitalizării ca instrument împotriva cancerului. Într-un cadru mai larg al inovației, utilizând instrumente digitale pentru a reduce inegalitățile de diverse feluri, atunci noi ne refeream la inegalitățile Est-Vest la acel moment.
Implementarea mijloacelor digitale la nivelul societății ar trebui să nu crească inegalitățile, să nu excludă diverse categorii de populație sau comunități care, de exemplu, pot să nu aibă acces la internet – element de bază al accesului la medii digitale. De aceea este nevoie de un cadru și de o guvernanță foarte clară a utilizării acestor medii digitale pentru a fi inclusive și pentru a reduce acest risc de creștere a inegalităților.
Fiecare Stat Membru, după ce va fi publicată în jurnalul oficial al Uniunii Europene aceste regulament, intră în vigoare în 20 de zile, iar apoi există un termen în care statele vor trebui să-l transpună în legislația națională. Fiecare Stat Membru va decide cum va implementa acest regulament. Au mai fost situații în care implementarea a fost făcută într-o așa manieră încât a devenit nefuncțională, respectivul regulament devenind neutilizabil. A fost nevoie apoi de foarte mult timp pentru a relua procesul. Acest risc este real. Este un risc real ca în ciuda acestui regulament propus de Comisie, asupra căruia există un acord între Consiliu și Parlament, să nu se implementeze așa cum trebuie în Statele Membre.
Dacă vorbim despre România, interesul față de utilizarea transparentă și în beneficiul cetățenilor a datelor medicale este scăzut. Cred că nu putem să mizăm pe o dorință intrinsecă a sistemului de sănătate de a se cupla la cel mai înalt nivel cu Spațiul European de Date. Cred că urmează o luptă grea în anii viitori, pentru a face din Spațiul European de Date un instrument care de fapt să ne integreze pe noi, toți cetățenii europeni, și să ne ajute să avem o sănătate mai bună, să ne redobândim sănătatea, să contribuim la proiecte de cercetare și să beneficiem mai repede de rezultatele cercetătorilor.
Prin genul acesta de informații încercăm să arătăm cât de repede evoluează lucrurile în sănătate și care este impactul pe care inteligența artificială îl are. Este foarte important să vedem cum anume inteligența artificială își găsește loc în domeniul sănătății. Aceasta este cheia de fapt. Cum găsim loc pentru genul acesta de tehnologie în sistemele de sănătate mai mult sau mai puțin reformate.
Această știre pornește din exemple din viața reală. Abordarea vine într-o zonă despre care nu suntem neapărat conștienți, și anume care sunt riscurile pentru șoferii auto și participanții la trafic, în situația în care persoana care conduce autoturismul suferă din cauza problemelor cu somnul. Acesta nu este un element neapărat evident sau cuantificabil cu ceea ce ne este la îndemână, poate nici nu este conștientizat. Oboseala respectivă poate nu este conștientizată ca un factor de risc. Studiul acesta se uită la care ar putea să fie markerii, modificările de tip metabolic care apar în sânge în cazul în care o persoană are tulburări acute ale somnului. În acest scop, au fost folosiți diverși algoritmi bazați pe machine learning, o parte componentă din ceea ce numim inteligență artificială.
Inteligenta artificială poate contribui la înțelegerea cancerului de prostată dintr-o perspectivă dinamică. În ultimii ani s-au descoperit mai mulți biomarkeri noi și apar tot mai multe date genomice. Însă nu doar mutațiile genetice sunt importante ci și evoluția lor în timp. În cancerul de prostată vorbim de o rată de supraviețuire și chiar vindecare considerabil mai mari față de alte tipuri de cancere, iar cu noile tehnologii bazate pe inteligență artificială, cu care ne uităm la modul în care evoluează boala vom găsi noi modalități de a o controla pe termen lung sau chiar vindeca.
Emisiunea poate fi ascultată și pe canalul de YouTube Raportuldegardă.ro:
Citește și:
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre lipoproteina (a) – asociată cu un risc de 6 ori mai mare de ateroscleroză decât LDL-colesterolul
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre creșterea cazurilor de obezitate la tineri în ultimii 30 de ani
- Podcast #Știința360. Dr. Marius Geantă, despre vaccinul oncologic personalizat care crește supraviețuirea la pacienții cu melanom